top of page
Caută

11 Iulie


Iosua 16 - 17, Psalm 148



 


IOSUA 16

Ținutul seminției lui Efraim

1Partea căzută la sorți fiilor lui Iosif se întindea de la Iordan, lângă Ierihon, spre apele Ierihonului, la răsărit. Hotarul urma pustia care se ridică de la Ierihon la Betel prin munte. 2Mergea mai departe de la Betel la Luz și trecea spre hotarul archiților prin Atarot. 3Apoi se cobora la apus spre hotarul iafletiților până la hotarul Bet-Horonului de jos și până la Ghezer, ieșind la mare. 4Acolo și-au primit moștenirea fiii lui Iosif: Manase și Efraim. 5Iată hotarele fiilor lui Efraim, după familiile lor. Hotarul moștenirii lor era la răsărit Atarot-Adar până la Bet-Horonul de sus. 6Ieșea spre mare la Micmetat, în partea de miazănoapte, se întorcea la răsărit până la Taanat-Silo și trecea înspre răsărit prin Ianoah. 7Din Ianoah cobora la Atarot și la Naarata, atingea Ierihonul și mergea până la Iordan. 8Din Tapuah mergea spre apus, până la pârâul Cana, și ieșea la mare. Aceasta a fost moștenirea seminției fiilor lui Efraim, după familiile lor. 9Fiii lui Efraim aveau și cetăți deosebite în mijlocul moștenirii fiilor lui Manase, toate cu satele lor. 10Ei n-au izgonit pe canaaniții care locuiau în Ghezer, și canaaniții au locuit în mijlocul lui Efraim până în ziua de azi, dar au fost puși să plătească un bir.


IOSUA 17

Ținutul căzut jumătății lui Manase

1O parte a căzut prin sorți seminției lui Manase, căci el era întâiul născut al lui Iosif. Machir, întâiul născut al lui Manase și tatăl lui Galaad, avusese Galaadul și Basanul, pentru că era un bărbat de război. 2Au dat prin sorți o parte celorlalți fii ai lui Manase, după familiile lor: fiilor lui Abiezer, fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel, fiilor lui Sihem, fiilor lui Hefer, fiilor lui Șemida; aceștia sunt copiii de parte bărbătească ai lui Manase, fiul lui Iosif, după familiile lor. 3Țelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n-a avut fii, dar a avut fiice, ale căror nume sunt acestea: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța. 4Ele s-au înfățișat înaintea preotului Eleazar, înaintea lui Iosua, fiul lui Nun, și înaintea mai-marilor și au zis: „Domnul a poruncit lui Moise să ne dea o moștenire între frații noștri.” Și li s-a dat, după porunca Domnului, o moștenire între frații tatălui lor. 5Au căzut zece părți lui Manase, afară de țara Galaadului și a Basanului, care este de cealaltă parte a Iordanului. 6Căci fetele lui Manase au avut o moștenire între fiii lui și țara Galaadului a fost pentru ceilalți fii ai lui Manase. 7Hotarul lui Manase se întindea de la Așer până la Micmetat, care este la răsărit de Sihem, și ducea la dreapta până la locuitorii din En-Tapuah. 8Țara Tapuahului era a fiilor lui Manase, dar Tapuahul de pe hotarul lui Manase era al fiilor lui Efraim. 9Hotarul se cobora până la pârâul Cana, la miazăzi de pârâu. Cetățile acestea ale lui Efraim erau în mijlocul cetăților lui Manase. Hotarul lui Manase era pe partea de miazănoapte a pârâului și ieșea la mare. 10Ținutul de la miazăzi era al lui Efraim, cel de la miazănoapte al lui Manase și marea le slujea ca hotar; la miazănoapte se întâlneau cu Așer și la răsărit cu Isahar. 11Manase stăpânea în Isahar și în Așer: Bet-Șean cu satele lui, Ibleam cu satele lui, locuitorii Dorului cu satele lui, locuitorii din En-Dor cu satele lui, locuitorii din Taanac cu satele lui și locuitorii din Meghido cu satele lui, cele trei înălțimi. 12Fiii lui Manase n-au putut să izgonească pe locuitorii din aceste cetăți, și canaaniții au izbutit astfel să rămână în țara aceasta. 13Când copiii lui Israel au fost destul de tari, au supus pe canaaniți la un bir, dar nu i-au izgonit. 14Fiii lui Iosif au vorbit lui Iosua și i-au zis: „Pentru ce ne-ai dat de moștenire numai un sorț și numai o parte, când noi suntem un popor mare la număr și Domnul ne-a binecuvântat până acum?” 15Iosua le-a zis: „Dacă sunteți un popor mare la număr, suiți-vă în pădure și tăiați-o, ca să vă faceți loc în țara fereziților și a refaimiților, fiindcă muntele lui Efraim este prea strâmt pentru voi.” 16Fiii lui Iosif au zis: „Muntele nu ne va ajunge, și toți canaaniții care locuiesc în vale, cei ce sunt la Bet-Șean și în satele lui și cei ce sunt în valea lui Izreel au care de fier.” 17Iosua a zis casei lui Iosif, lui Efraim și lui Manase: „Voi sunteți un popor mare la număr și puterea voastră este mare, nu veți avea un singur sorț. 18Ci veți avea muntele, căci veți tăia pădurea și ieșirile ei vor fi ale voastre, și veți izgoni pe canaaniți, cu toate carele lor de fier și cu toată tăria lor.”


PSALMUL 148

1Lăudați pe Domnul!

Lăudați pe Domnul din înălțimea cerurilor,

lăudați-L în locurile cele înalte!

2Lăudați-L, toți îngerii Lui!

Lăudați-L, toate oștirile Lui!

3Lăudați-L, soare și lună!

Lăudați-L, toate stelele luminoase!

4Lăudați-L, cerurile cerurilor

și voi, ape, care sunteți mai presus de ceruri!

5Să laude Numele Domnului,

căci El a poruncit și au fost făcute,

6le-a întărit pe veci de veci,

le-a dat legi și nu le va călca.

7Lăudați pe Domnul de jos, de pe pământ,

balauri de mare și adâncuri toate,

8foc și grindină, zăpadă și ceață,

vânturi năprasnice, care împliniți poruncile Lui,

9munți și dealuri toate,

pomi roditori și cedri, toți,

10fiare și vite, toate,

târâtoare și păsări înaripate,

11împărați ai pământului și popoare toate,

voievozi și toți judecătorii pământului,

12tineri și tinere,

bătrâni și copii!

13Să laude Numele Domnului!

Căci numai Numele Lui este înălțat:

măreția Lui este mai presus de pământ și ceruri.

14El a înălțat tăria poporului Său:

iată o pricină de laudă pentru toți credincioșii Lui,

pentru copiii lui Israel, popor de lângă El.

Lăudați pe Domnul!

0 comentarii

Comments


bottom of page