top of page
Caută

16 Ianuarie 2024




GENEZA 17 - MATEI 16



 


GENEZA 17


Numele lui Avram schimbat în Avraam

1Când a fost Avram în vârstă de nouăzeci și nouă de ani, Domnul i S-a arătat și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic. Umblă înaintea Mea și fii fără prihană. 2Voi face un legământ între Mine și tine și te voi înmulți nespus de mult.” 3Avram s-a aruncat cu fața la pământ și Dumnezeu i-a vorbit astfel: 4„Iată legământul Meu pe care-l fac cu tine: vei fi tatăl multor neamuri. 5Nu te vei mai numi Avram, ci numele tău va fi Avraam, căci te fac tatăl multor neamuri. 6Te voi înmulți nespus de mult; voi face din tine neamuri întregi și din tine vor ieși împărați. 7Voi pune legământul Meu între Mine și tine și sămânța ta după tine din neam în neam; acesta va fi un legământ veșnic, în puterea căruia Eu voi fi Dumnezeul tău și al seminței tale după tine. 8Ție și seminței tale după tine îți voi da țara în care locuiești acum ca străin, și anume îți voi da toată țara Canaanului în stăpânire veșnică; și Eu voi fi Dumnezeul lor.”

Tăierea împrejur

9Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să păzești legământul Meu, tu și sămânța ta după tine, din neam în neam. 10Acesta este legământul Meu pe care să-l păziți între Mine și voi și sămânța ta după tine: tot ce este de parte bărbătească între voi să fie tăiat împrejur. 11Să vă tăiați împrejur în carnea prepuțului vostru, și acesta să fie semnul legământului dintre Mine și voi. 12La vârsta de opt zile, orice copil de parte bărbătească dintre voi să fie tăiat împrejur, neam după neam: fie că este rob născut în casă, fie că este cumpărat cu bani de la vreun străin, care nu face parte din neamul tău. 13Va trebui tăiat împrejur atât robul născut în casă, cât și cel cumpărat cu bani, și astfel legământul Meu să fie întărit în carnea voastră ca un legământ veșnic. 14Un copil de parte bărbătească netăiat împrejur în carnea prepuțului lui să fie nimicit din mijlocul neamului său: a călcat legământul Meu.”

Sarai se numește Sara

15Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să nu mai chemi Sarai pe nevastă-ta Sarai, ci numele ei să fie Sara. 16Eu o voi binecuvânta și îți voi da un fiu din ea; da, o voi binecuvânta și ea va fi mama unor neamuri întregi; chiar împărați de noroade vor ieși din ea.” 17Avraam s-a aruncat cu fața la pământ și a râs, căci a zis în inima lui: „Să i se mai nască oare un fiu unui bărbat de o sută de ani? Și să mai nască oare Sara la nouăzeci de ani?” 18Și Avraam a zis lui Dumnezeu: „Să trăiască Ismael înaintea Ta!” 19Dumnezeu a zis: „Cu adevărat, nevasta ta Sara îți va naște un fiu și-i vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legământul Meu cu el, ca un legământ veșnic pentru sămânța lui după el. 20Dar și cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să crească și îl voi înmulți nespus de mult: doisprezece voievozi va naște și voi face din el un neam mare. 21Dar legământul meu îl voi încheia cu Isaac, pe care ți-l va naște Sara la anul pe vremea aceasta.” 22Când a isprăvit de vorbit cu el, Dumnezeu S-a înălțat de la Avraam.

Avraam și casa lui sunt tăiați împrejur

23Avraam a luat pe fiul său Ismael, pe toți cei ce se născuseră în casa lui și pe toți robii cumpărați cu bani, adică pe toți cei de parte bărbătească dintre oamenii din casa lui Avraam, și le-a tăiat împrejur carnea prepuțului chiar în ziua aceea, după porunca pe care i-o dăduse Dumnezeu. 24Avraam era în vârstă de nouăzeci și nouă de ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuțului său. 25Fiul său Ismael era în vârstă de treisprezece ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuțului său. 26Avraam și fiul său Ismael au fost tăiați împrejur chiar în ziua aceea. 27Și toți oamenii din casa lui: robi născuți în casa lui sau cumpărați cu bani de la străini au fost tăiați împrejur împreună cu el.


MATEI 16


Aluatul fariseilor

1Fariseii și saducheii s-au apropiat de Isus și, ca să-L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer. 2Drept răspuns, Isus le-a zis: „Când se înserează, voi ziceți: ‘Are să fie vreme frumoasă, căci cerul este roșu.’ 3Și dimineața ziceți: ‘Astăzi are să fie furtună, căci cerul este roșu-posomorât.’ Fățarnicilor, fața cerului știți s-o deosebiți, și semnele vremurilor nu le puteți deosebi? 4Un neam viclean și preacurvar cere un semn; nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona.” Apoi i-a lăsat și a plecat. 5Ucenicii trecuseră de cealaltă parte și uitaseră să ia pâini. 6Isus le-a zis: „Luați seama și păziți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor.” 7Ucenicii se gândeau în ei și ziceau: „Ne zice așa pentru că n-am luat pâini!” 8Isus, care cunoștea lucrul acesta, le-a zis: „Puțin credincioșilor, pentru ce vă gândiți că n-ați luat pâini? 9Tot nu înțelegeți? Și nici nu vă mai aduceți aminte de cele cinci pâini pentru cei cinci mii de oameni și câte coșuri ați ridicat? 10Nici de cele șapte pâini pentru cei patru mii de oameni și câte coșnițe ați ridicat? 11Cum nu înțelegeți că nu v-am spus de pâini? Ci v-am spus să vă păziți de aluatul fariseilor și al saducheilor.” 12Atunci au înțeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinii, ci de învățătura fariseilor și a saducheilor.

Isus în ținutul Cezareii lui Filip

13Isus a venit în părțile Cezareii lui Filip și a întrebat pe ucenicii Săi: „Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul omului?” 14Ei au răspuns: „Unii zic că ești Ioan Botezătorul; alții, Ilie; alții, Ieremia sau unul din proroci.” 15„Dar voi”, le-a zis El, „cine ziceți că sunt?” 16Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: „Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” 17Isus a luat din nou cuvântul și i-a zis: „Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona, fiindcă nu carnea și sângele ți-au descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu, care este în ceruri. 18Și Eu îți spun: tu ești Petru, și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței morților nu o vor birui. 19Îți voi da cheile Împărăției cerurilor, și orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri.” 20Atunci a poruncit ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristosul.

Isus vestește patimile și moartea Sa

21De atunci încolo, Isus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrânilor, din partea preoților celor mai de seamă și din partea cărturarilor; că are să fie omorât și că a treia zi are să învieze. 22Petru L-a luat deoparte și a început să-L mustre, zicând: „Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ți se întâmple așa ceva!” 23Dar Isus S-a întors și a zis lui Petru: „Înapoia Mea, Satano, tu ești o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor.” 24Atunci, Isus a zis ucenicilor Săi: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze. 25Pentru că oricine va vrea să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va câștiga. 26Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său? 27Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi, și atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui. 28Adevărat vă spun că unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăția Sa.”

0 comentarii

Comments


bottom of page