2 Iulie

Iosua 5, Psalm 132 - 134

IOSUA 5

Tăierea împrejur

1Când au auzit toți împărații amoriților de la apusul Iordanului și toți împărații canaaniților de lângă mare că Domnul secase apele Iordanului înaintea copiilor lui Israel până am trecut, li s-a tăiat inima și au rămas îngroziți înaintea copiilor lui Israel. 2În vremea aceea, Domnul a zis lui Iosua: „Fă-ți niște cuțite de piatră și taie împrejur pe copiii lui Israel, a doua oară.” 3Iosua și-a făcut niște cuțite de piatră și a tăiat împrejur pe copiii lui Israel pe dealul Aralot. 4Iată pricina pentru care i-a tăiat Iosua împrejur. Tot poporul ieșit din Egipt, bărbații, toți oamenii de luptă muriseră în pustie, pe drum, după ieșirea lor din Egipt. 5Tot poporul acela ieșit din Egipt era tăiat împrejur, dar tot poporul născut în pustie, pe drum, după ieșirea din Egipt, nu fusese tăiat împrejur. 6Căci copiii lui Israel umblaseră patruzeci de ani prin pustie până la nimicirea întregului neam de oameni de război care ieșiseră din Egipt și care nu ascultaseră de glasul Domnului. Domnul le-a jurat că nu-i va lăsa să vadă țara pe care jurase părinților lor că le-o va da, țară în care curge lapte și miere. 7În locul lor a ridicat pe copiii lor; și Iosua i-a tăiat împrejur, căci erau netăiați împrejur, pentru că nu-i tăiaseră împrejur pe drum. 8După ce a isprăvit de tăiat împrejur pe tot poporul, au rămas pe loc în tabără până la vindecare.

Prăznuirea Paștelor. Mana încetează

9Domnul a zis lui Iosua: „Astăzi, am ridicat ocara Egiptului de deasupra voastră.” Și locului aceluia i-au pus numele Ghilgal (Prăvălire) până în ziua de azi. 10Copiii lui Israel au tăbărât la Ghilgal și au prăznuit Paștele în a paisprezecea zi a lunii, spre seară, în câmpia Ierihonului. 11A doua zi de Paște au mâncat din grâul țării, azimi și boabe prăjite; chiar în ziua aceea au mâncat. 12Mana a încetat a doua zi de Paște, când au mâncat din grâul țării. Copiii lui Israel n-au mai avut mană, ci au mâncat din roadele țării Canaanului în anul acela.

Descoperirea dumnezeiască

13Pe când Iosua era lângă Ierihon, a ridicat ochii și s-a uitat. Și iată că un om stătea în picioare înaintea lui, cu sabia scoasă din teacă în mână. Iosua s-a dus spre el și i-a zis: „Ești dintre ai noștri sau dintre vrăjmașii noștri?” 14El a răspuns: „Nu, ci Eu sunt Căpetenia oștirii Domnului și acum am venit.” Iosua s-a aruncat cu fața la pământ, s-a închinat și I-a zis: „Ce spune Domnul meu robului Său?” 15Și Căpetenia oștirii Domnului a zis lui Iosua: „Scoate-ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care stai este sfânt.” Și Iosua a făcut așa.

PSALMUL 132

O cântare a treptelor

1Doamne, adu-Ți aminte de David

și de toate necazurile lui!

2Adu-Ți aminte cum a jurat el Domnului

și a făcut următoarea juruință Puternicului lui Iacov:

3„Nu voi intra în cortul în care locuiesc,

nu mă voi sui în patul în care mă odihnesc,

4nu voi da somn ochilor mei,

nici ațipire pleoapelor mele

5până nu voi găsi un loc pentru Domnul,

o locuință pentru Puternicul lui Iacov.”

6Iată, am auzit vorbindu-se despre el la Efrata,

l-am găsit în ogorul Iaar…

7„Haidem la locuința Lui,

să ne închinăm înaintea așternutului picioarelor Lui!…

8Scoală-Te, Doamne, vino la locul Tău de odihnă,

Tu și chivotul măreției Tale!

9Preoții Tăi să se îmbrace în neprihănire

și credincioșii Tăi să scoată strigăte de bucurie!

10Pentru robul Tău David,

nu lepăda pe unsul Tău!”

11Domnul a jurat lui David adevărul

și nu Se va întoarce de la ce a jurat:

„Voi pune pe scaunul tău de domnie un fiu din trupul tău.

12Dacă fiii tăi vor păzi legământul Meu

și învățăturile Mele pe care li le voi da,

vor ședea și fiii lor în veci pe scaunul tău de domnie.”

13Da, Domnul a ales Sionul,

l-a dorit ca locuință a Lui și a zis:

14„Acesta este locul Meu de odihnă pe vecie;

voi locui în el, căci l-am dorit.

15Îi voi binecuvânta din belșug hrana,

voi sătura cu pâine pe săracii lui.

16Voi îmbrăca în mântuire pe preoții lui

și credincioșii lui vor scoate strigăte de bucurie.

17Acolo voi înălța puterea lui David,

voi pregăti o candelă unsului Meu,

18voi îmbrăca cu rușine pe vrăjmașii lui

și peste el va străluci cununa lui.”

PSALMUL 133

O cântare a treptelor.

Un psalm al lui David

1Iată ce plăcut și ce dulce este să locuiască frații împreună!

2Este ca untdelemnul de preț, care, turnat pe capul lui,

se coboară pe barbă,

pe barba lui Aaron,

se coboară pe marginea veșmintelor lui.

3Este ca roua Hermonului,

care se coboară pe munții Sionului,

căci acolo dă Domnul binecuvântarea,

viața, pentru veșnicie.

PSALMUL 134

O cântare a treptelor

1Iată, binecuvântați pe Domnul, toți robii Domnului,

care stați noaptea în Casa Domnului!

2Ridicați-vă mâinile spre Sfântul Locaș

și binecuvântați pe Domnul!

3Domnul să te binecuvânteze din Sion,

El, care a făcut cerurile și pământul!