Numeri 30, Psalm 74
NUMERI 30
Lege asupra juruințelor
1Moise a vorbit căpeteniilor semințiilor copiilor lui Israel și a zis: „Iată ce poruncește Domnul. 2Când un om va face o juruință Domnului sau un jurământ prin care se va lega printr-o făgăduială, să nu-și calce cuvântul, ci să facă potrivit cu tot ce i-a ieșit din gură.
Juruința femeilor
3Când o femeie va face o juruință Domnului și se va lega printr-o făgăduială în tinerețea ei și în casa tatălui ei 4și tatăl ei va afla de juruința pe care a făcut-o ea și de făgăduiala cu care s-a legat, dacă nu-i zice nimic în ziua când află de juruința ei, toate juruințele ei vor fi primite și orice făgăduială cu care s-a legat ea va fi primită, 5dar, dacă tatăl ei nu-i dă voie în ziua când ia cunoștință de juruința ei, toate juruințele ei și toate făgăduielile cu care se va fi legat ea nu vor avea nicio tărie; și Domnul o va ierta, pentru că nu i-a dat voie tatăl ei. 6Când se va mărita, după ce a făcut juruințe sau după ce s-a legat printr-un cuvânt ieșit de pe buzele ei 7și bărbatul ei va lua cunoștință de lucrul acesta și nu-i va zice nimic în ziua când va lua cunoștință de ele, juruințele ei vor rămâne în picioare și făgăduielile cu care se va fi legat ea vor rămâne în picioare, 8dar, dacă bărbatul ei nu-i dă voie în ziua când ia cunoștință de juruința ei, el va desființa juruința pe care a făcut-o și cuvântul scăpat de pe buzele ei cu care s-a legat ea și Domnul o va ierta. 9Juruința unei femei văduve sau despărțite de bărbat, făgăduința cu care se va fi legat ea, va rămâne în picioare pentru ea. 10Când o femeie, fiind încă în casa bărbatului ei, va face juruințe sau se va lega cu vreun jurământ 11și bărbatul ei va afla de lucrul acesta, dacă nu-i zice nimic și n-o oprește, toate juruințele ei vor rămâne în picioare și toate făgăduințele prin care se va fi legat ea vor rămâne în picioare, 12dar, dacă bărbatul ei nu le primește în ziua când află de ele, orice juruință și orice făgăduială ieșite de pe buzele ei nu vor avea niciun preț, bărbatul ei nu le-a primit; și Domnul o va ierta. 13Bărbatul ei poate întări și bărbatul ei poate desființa orice juruință, orice jurământ cu care se leagă ea ca să-și mâhnească sufletul. 14Și anume, dacă nu-i zice nimic zi de zi după ce află de lucrul acesta, el întărește astfel toate juruințele și toate făgăduielile cu care s-a legat ea; le întărește pentru că nu i-a zis nimic în ziua când a aflat de ele. 15Dar, dacă nu le primește, după ce a trecut ziua în care le-a aflat, va fi vinovat de păcatul nevestei lui.” 16Acestea sunt legile pe care le-a dat lui Moise Domnul, ca să aibă putere între un bărbat și nevasta lui, între un tată și fata lui, când ea este în tinerețe și acasă la tatăl ei.
PSALMUL 74
O cântare a lui Asaf
1Pentru ce, Dumnezeule, ne lepezi pentru totdeauna?
Pentru ce Te mânii pe turma pășunii Tale?
2Adu-Ți aminte de poporul Tău
pe care l-ai câștigat odinioară,
pe care l-ai răscumpărat ca seminție a moștenirii Tale!
Adu-Ți aminte de muntele Sionului, unde Îți aveai locuința;
3îndreaptă-Ți pașii spre aceste locuri pustiite fără curmare!
Vrăjmașul a pustiit totul în Locașul Tău cel Sfânt.
4Potrivnicii Tăi au mugit în mijlocul Templului Tău;
și-au pus semnele lor drept semne.
5Parcă erau niște oameni care ridică
toporul într-o pădure deasă:
6în curând, au sfărâmat toate podoabele săpate,
cu lovituri de securi și ciocane.
7Au pus foc Sfântului Tău Locaș;
au dărâmat și au pângărit locuința Numelui Tău.
8Ei ziceau în inima lor:
„Să-i prăpădim pe toți!”
Au ars toate locurile sfinte din țară.
9Semnele noastre nu le mai vedem;
nu mai este niciun proroc
și nu mai este nimeni printre noi care să știe până când…
10Până când, Dumnezeule, va batjocori asupritorul
și va nesocoti vrăjmașul fără curmare Numele Tău?
11Pentru ce Îți tragi înapoi mâna și dreapta Ta?
Scoate-o din sân și nimicește-i!
12Totuși Dumnezeu este Împăratul meu, care din vremuri străvechi
dă izbăviri în mijlocul acestei țări.
13Tu ai despărțit marea cu puterea Ta,
ai sfărâmat capetele balaurilor din ape;
14ai zdrobit capul leviatanului,
l-ai dat să-l mănânce fiarele din pustie.
15Ai făcut să țâșnească izvoare în pâraie,
ai uscat râuri care nu seacă.
16A Ta este ziua, a Ta este și noaptea;
Tu ai așezat lumina și soarele.
17Tu ai statornicit toate hotarele pământului,
Tu ai rânduit vara și iarna.
18Adu-Ți aminte, Doamne, că vrăjmașul Te batjocorește
și un popor nechibzuit hulește Numele Tău!
19Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei Tale
și nu uita pe vecie viața nenorociților Tăi!
20Ai în vedere legământul!
Căci locurile dosnice din țară sunt pline de bârloguri de tâlhari.
21Să nu se întoarcă rușinat cel apăsat,
ci nenorocitul și săracul să laude Numele Tău!
22Scoală-Te, Dumnezeule, apără-Ți pricina!
Adu-Ți aminte de ocările pe care Ți le aruncă în fiecare zi cel fără minte!
23Nu uita strigătele potrivnicilor Tăi,
zarva care crește necurmat a celor ce se ridică împotriva Ta!
Comments