21 Mai

Numeri 31, Psalm 75-76

NUMERI 31

Biruința asupra madianiților

1Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2„Răzbună pe copiii lui Israel împotriva madianiților, apoi vei fi adăugat la poporul tău.” 3Moise a vorbit poporului și a zis: „Înarmați dintre voi niște bărbați pentru oștire și să meargă împotriva Madianului, ca să aducă la îndeplinire răzbunarea Domnului împotriva Madianului. 4Să trimiteți la oaste câte o mie de oameni de seminție, din toate semințiile lui Israel.” 5Au luat dintre miile lui Israel câte o mie de oameni de seminție, adică douăsprezece mii de oameni înarmați pentru oaste. 6Moise a trimis la oaste pe acești o mie de oameni de seminție și a trimis cu ei pe fiul preotului Eleazar, Fineas, care ducea uneltele sfinte și trâmbițele răsunătoare. 7Au înaintat împotriva Madianului, după porunca pe care o dăduse lui Moise Domnul, și au omorât pe toți bărbații. 8Împreună cu toți ceilalți, au omorât și pe împărații Madianului: Evi, Rechem, Țur, Hur și Reba, cei cinci împărați ai Madianului; au ucis cu sabia și pe Balaam, fiul lui Beor. 9Copiii lui Israel au luat prinse pe femeile madianiților cu pruncii lor și le-au jefuit toate vitele, toate turmele și toate bogățiile. 10Le-au ars toate cetățile pe care le locuiau și toate ocoalele lor. 11Au luat toată prada și toate jafurile de oameni și dobitoace, 12și pe cei prinși, prada și jafurile le-au adus lui Moise, preotului Eleazar și adunării copiilor lui Israel, care erau tăbărâți în câmpia Moabului, lângă Iordan, în fața Ierihonului. 13Moise, preotul Eleazar și toți mai-marii adunării le-au ieșit înainte, afară din tabără. 14Și Moise s-a mâniat pe căpeteniile oștirii, pe căpeteniile peste o mie și pe căpeteniile peste o sută care se întorceau de la război. 15El le-a zis: „Cum? Ați lăsat cu viață pe toate femeile? 16Iată, ele sunt acelea care, după cuvântul lui Balaam, au târât pe copiii lui Israel să păcătuiască împotriva Domnului, în fapta lui Peor, și atunci a izbucnit urgia în adunarea Domnului. 17Acum dar omorâți pe orice prunc de parte bărbătească și omorâți pe orice femeie care a cunoscut pe un bărbat culcându-se cu el, 18dar lăsați cu viață pentru voi toți pruncii de parte femeiască și pe toate fetele care n-au cunoscut împreunarea cu un bărbat.

Curățirea căpeteniilor și ostașilor

19Iar voi tăbărâți șapte zile afară din tabără; toți aceia dintre voi care au ucis pe cineva și toți cei ce s-au atins de vreun mort să se curățească a treia și a șaptea zi, ei și cei prinși de voi. 20Să curățiți, de asemenea, orice haină, orice lucru de piele, orice lucru de păr de capră și orice unealtă de lemn.” 21Preotul Eleazar a zis ostașilor care se duseseră la război: „Iată ce este poruncit prin legea pe care a dat-o lui Moise Domnul. 22Aurul, argintul, arama, fierul, cositorul și plumbul, 23orice lucru care poate suferi focul, să-l treceți prin foc ca să se curățească. Dar tot ce nu poate suferi focul să fie curățit cu apa de curățire; să-l treceți prin apă. 24Să vă spălați hainele în ziua a șaptea și veți fi curați, apoi veți putea intra în tabără.”

Împărțirea prăzii

25Domnul a zis lui Moise: 26„Fă, împreună cu preotul Eleazar și cu căpeteniile caselor adunării, socoteala prăzii luate, fie oameni, fie dobitoace. 27Împarte prada între luptătorii care s-au dus la oaste și între toată adunarea. 28Să iei întâi din partea ostașilor care s-au dus la oaste o dare pentru Domnul, și anume unul din cinci sute, atât din oameni, cât și din boi, măgari și oi. 29Să le iei din jumătatea cuvenită lor și să le dai preotului Eleazar, ca un dar ridicat pentru Domnul. 30Și din jumătatea care se cuvine copiilor lui Israel să iei unul din cincizeci, atât din oameni, cât și din boi, măgari și oi, din orice dobitoc, și să le dai leviților care păzesc cortul Domnului.” 31Moise și preotul Eleazar au făcut ce poruncise lui Moise Domnul. 32Prada de război, rămasă din jaful celor ce făcuseră parte din oaste, era de șase sute șaptezeci și cinci de mii de oi, 33șaptezeci și două de mii de boi, 34șaizeci și unu de mii de măgari 35și treizeci și două de mii de suflete, adică femei care nu cunoscuseră împreunarea cu un bărbat. 36Jumătatea care alcătuia partea celor ce se duseseră la oaste a fost de trei sute treizeci și șapte de mii cinci sute de oi, 37din care șase sute șaptezeci și cinci au fost luați ca dare Domnului; 38treizeci și șase de mii de boi, din care șaptezeci și doi luați ca dare Domnului; 39treizeci de mii cinci sute de măgari, din care șaizeci și unu luați ca dare Domnului, 40și șaisprezece mii de inși, din care treizeci și doi luați ca dare Domnului. 41Moise a dat preotului Eleazar darea luată ca dar ridicat pentru Domnul, după cum îi poruncise Domnul. 42Jumătatea cuvenită copiilor lui Israel, pe care a despărțit-o Moise de a bărbaților care merseseră la oaste 43și care era partea adunării, a fost de trei sute treizeci și șapte de mii cinci sute de oi, 44treizeci și șase de mii de boi, 45treizeci de mii cinci sute de măgari 46și șaisprezece mii de suflete. 47Din această jumătate care se cuvenea copiilor lui Israel, Moise a luat unul din cincizeci, atât din oameni, cât și din dobitoace, și le-a dat leviților care păzesc cortul Domnului, după cum îi poruncise Domnul. 48Căpeteniile oștirii, căpeteniile peste o mie și căpeteniile peste o sută s-au apropiat de Moise 49și i-au zis: „Robii tăi au făcut socoteala ostașilor care erau sub poruncile noastre și nu lipsește niciun om dintre noi. 50Noi aducem deci ca dar Domnului fiecare ce a găsit ca scule de aur, și anume lănțișoare, brățări, inele, cercei și salbe, ca să se facă ispășire pentru sufletele noastre înaintea Domnului.” 51Moise și preotul Eleazar au primit de la ei toate aceste scule lucrate în aur. 52Tot aurul pe care l-au adus Domnului căpeteniile peste o mie și căpeteniile peste o sută, ca dar ridicat, cântărea șaisprezece mii șapte sute cincizeci de sicli. 53Oamenii din oaste au păstrat, fiecare pentru sine, prada pe care o făcuseră. 54Moise și preotul Eleazar au luat aurul de la căpeteniile peste o mie și de la căpeteniile peste o sută și l-au adus în cortul întâlnirii, ca aducere aminte pentru copiii lui Israel înaintea Domnului.

PSALMUL 75

Către mai-marele cântăreților.

„Nu nimici”. Un psalm al lui Asaf. O cântare

1Te lăudăm, Dumnezeule, Te lăudăm;

noi, care chemăm Numele Tău,

vestim minunile Tale!

2„Atunci când va veni vremea hotărâtă”, zice Domnul,

„voi judeca fără părtinire.

3Poate să se cutremure pământul cu locuitorii lui,

căci Eu îi întăresc stâlpii.”(Oprire)

4Eu zic celor ce se fălesc: „Nu vă făliți!”

și celor răi: „Nu ridicați capul sus!”

5Nu vă ridicați capul așa de sus,

nu vorbiți cu atâta trufie!

6Căci nici de la răsărit, nici de la apus,

nici din pustie nu vine înălțarea.

7Ci Dumnezeu este Cel ce judecă:

El coboară pe unul și înalță pe altul.

8În mâna Domnului este un potir în care fierbe un vin plin de amestecătură.

Când îl varsă,

toți cei răi de pe pământ sug, îl sorb și-l beau până în fund!

9Eu însă voi vesti pururea aceste lucruri,

voi cânta laude în cinstea Dumnezeului lui Iacov

10și voi doborî toate puterile celor răi:

puterile celui neprihănit însă se vor înălța.

PSALMUL 76

Către mai-marele cântăreților.

De cântat cu instrumente cu coarde.

Un psalm al lui Asaf. O cântare

1Dumnezeu este cunoscut în Iuda,

mare este Numele Lui în Israel.

2Cortul Lui este în Salem

și locuința Lui, în Sion;

3acolo a sfărâmat El săgețile,

scutul, sabia și armele de război.(Oprire)

4Tu ești mai măreț, mai puternic decât munții răpitorilor.

5Despuiați au fost vitejii aceia plini de inimă, au adormit somnul de apoi;

n-au putut să se apere toți acei oameni viteji.

6La mustrarea Ta, Dumnezeul lui Iacov,

au adormit și călăreți, și cai.

7Cât de înfricoșat ești Tu!

Cine poate să-Ți stea împotrivă când Îți izbucnește mânia?

8Ai rostit hotărârea de la înălțimea cerurilor;

pământul s-a îngrozit și a tăcut

9când S-a ridicat Dumnezeu să facă dreptate

și să scape pe toți nenorociții de pe pământ.(Oprire)

10Omul Te laudă chiar și în mânia lui,

când Te îmbraci cu toată urgia Ta.

11Faceți juruințe Domnului Dumnezeului vostru și împliniți-le!

Toți cei ce-L înconjoară să aducă daruri Dumnezeului celui înfricoșat.

12El frânge mândria domnitorilor,

El este înfricoșat pentru împărații pământului.