27 Iunie

Deutoronom 33-34, Psalm 119:145-176

DEUTERONOMUL 33

Binecuvântarea rostită de Moise

1Iată binecuvântarea cu care Moise, omul lui Dumnezeu, a binecuvântat pe copiii lui Israel înainte de moartea lui.

2El a zis:

„Domnul a venit din Sinai

Și a răsărit peste ei din Seir,

A strălucit din muntele Paran

Și a ieșit din mijlocul zecilor de mii de sfinți,

Având în dreapta Lui focul legii.

3Da, El iubește popoarele;

Toți sfinții sunt în mâna Ta.

Ei au stat la picioarele Tale,

Au primit cuvintele Tale.

4Moise ne-a dat legea,

Moștenirea adunării lui Iacov.

5El era împărat în Israel

Când se adunau căpeteniile poporului

Și semințiile lui Israel.

6Trăiască Ruben și să nu moară

Și bărbații lui să fie mulți la număr!”

7Iată ce a zis despre Iuda:

„Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda

Și adu-l la poporul lui.

Puternice să-i fie mâinile

Și să-i fii ajutor împotriva vrăjmașilor lui!”

8Despre Levi a zis:

„Tumim și Urim au fost încredințați bărbatului sfânt

Pe care l-ai ispitit la Masa

Și cu care Te-ai certat la apele Meriba.

9Levi a zis despre tatăl său și despre mama sa: ‘Nu i-am văzut!’

Și despre frații lui: ‘Nu vă cunosc!’

Iar de copii n-a vrut să mai știe.

Căci ei păzesc Cuvântul Tău

Și țin legământul Tău; 10Ei învață pe Iacov poruncile Tale

Și pe Israel, legea Ta;

Ei pun tămâie sub nările Tale

Și ardere-de-tot pe altarul Tău.

11Binecuvântează tăria lui, Doamne!

Primește lucrarea mâinilor lui!

Frânge șalele potrivnicilor lui

Și vrăjmașii lui să nu se mai scoale!”

12Despre Beniamin a zis:

„El este preaiubitul Domnului,

El va locui la adăpost lângă Dânsul.

Domnul îl va ocroti totdeauna

Și se va odihni între umerii Lui.”

13Despre Iosif a zis:

„Țara lui va primi de la Domnul, ca semn de binecuvântare,

Cel mai bun dar al cerului, roua,

Cele mai bune ape care sunt jos,

14Cele mai bune roade ale soarelui,

Cele mai bune roade ale fiecărei luni,

15Cele mai bune roade din munții cei vechi,

Cele mai bune roade de pe dealurile cele veșnice,

16Cele mai bune roade ale pământului și din tot ce cuprinde el.

Bunăvoința Celui ce S-a arătat în rug

Să vină peste capul lui Iosif,

Pe creștetul capului domnului fraților lui!

17El are frumusețea întâiului născut al taurului;

Coarnele lui sunt cum sunt coarnele bivolului;

Cu ele va împunge pe toate popoarele,

Până la marginile pământului:

Ele sunt zecile de mii ale lui Efraim,

Ele sunt miile lui Manase.”

18Despre Zabulon a zis:

„Bucură-te, Zabuloane, de alergările tale

Și tu, Isahar, de corturile tale!

19Ei vor chema popoarele pe munte;

Acolo vor aduce jertfe de dreptate,

Căci vor suge bogăția mării

Și comorile ascunse în nisip.”

20Despre Gad a zis:

„Binecuvântat să fie cine lărgește pe Gad!

Gad se odihnește ca un leu

și sfâșie la brațe și capete.

21El a ales cea dintâi parte a țării,

Căci acolo stă ascunsă moștenirea legiuitorului;

El a mers cu fruntașii poporului,

A adus la îndeplinire dreptatea Domnului

Și poruncile Lui față de Israel.”

22Despre Dan a zis:

„Dan este un pui de leu

Care se aruncă din Basan.”

23Despre Neftali a zis:

„Neftali, sătul de bunăvoință

Și copleșit cu binecuvântări de la Domnul,

Ia în stăpânire partea de apus și miazăzi!”

24Despre Așer a zis:

„Binecuvântat să fie Așer între copiii lui Israel!

Plăcut să fie fraților lui

Și să-și înmoaie piciorul în untdelemn!

25Zăvoarele tale să fie de fier și de aramă

Și puterea ta să țină cât zilele tale!

26Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Israel,

El trece pe ceruri ca să-ți vină în ajutor,

Trece cu măreție pe nori.

27Dumnezeul cel veșnic este un loc de adăpost

Și sub brațele Lui cele veșnice este un loc de scăpare.

El a izgonit pe vrăjmaș dinaintea ta

Și a zis: ‘Nimicește-l.’

28Israel este fără frică în locuința lui,

Izvorul lui Iacov este deoparte,

Într-o țară plină de grâu și de must,

Și cerul lui picură roua.

29Ferice de tine, Israele! Cine este ca tine,

Un popor mântuit de Domnul,

Scutul care îți dă ajutor

Și sabia care te face slăvit?

Vrăjmașii tăi vor face pe prietenii înaintea ta,

Și tu vei călca peste înălțimile lor.”

DEUTERONOMUL 34

Moartea lui Moise

1Moise s-a suit din câmpia Moabului pe muntele Nebo, pe vârful muntelui Pisga, în fața Ierihonului. Și Domnul i-a arătat toată țara: de la Galaad până la Dan, 2tot ținutul lui Neftali, țara lui Efraim și Manase, toată țara lui Iuda până la Marea de Apus, 3partea de miazăzi, împrejurimile Iordanului, valea Ierihonului, Cetatea Finicilor, până la Țoar. 4Domnul i-a zis: „Aceasta este țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, zicând: ‘O voi da seminței tale.’ Ți-am arătat ca s-o vezi cu ochii tăi, dar nu vei intra în ea.” 5Moise, robul Domnului, a murit acolo, în țara Moabului, după porunca Domnului. 6Și Domnul l-a îngropat în vale, în țara Moabului, față în față cu Bet-Peor. Nimeni nu i-a cunoscut mormântul până în ziua de azi. 7Moise era în vârstă de o sută douăzeci de ani când a murit; vederea nu-i slăbise și puterea nu-i trecuse. 8Copiii lui Israel au plâns pe Moise treizeci de zile în câmpia Moabului; și zilele acelea de plâns și de jale pentru Moise s-au sfârșit. 9Iosua, fiul lui Nun, era plin de duhul înțelepciunii, căci Moise își pusese mâinile peste el. Copiii lui Israel au ascultat de el și au făcut potrivit cu poruncile pe care le dăduse lui Moise Domnul. 10În Israel nu s-a mai ridicat proroc ca Moise, pe care Domnul să-l fi cunoscut față în față. 11Niciunul nu poate fi pus alături de el în ce privește toate semnele și minunile pe care a trimis Dumnezeu să le facă în țara Egiptului împotriva lui Faraon, împotriva supușilor lui și împotriva întregii țări, 12și în ce privește toate semnele înfricoșătoare pe care le-a făcut Moise cu mână tare înaintea întregului Israel.

Psalm 119:145-176

5Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne,

ca să păzesc orânduirile Tale!

146Te chem: mântuiește-mă,

ca să păzesc învățăturile Tale!

147O iau înaintea zorilor și strig;

nădăjduiesc în făgăduințele Tale.

148O iau înaintea străjilor de noapte și deschid ochii,

ca să mă gândesc adânc la Cuvântul Tău.

149Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta,

înviorează-mă, Doamne, după judecata Ta!

150Se apropie cei ce urmăresc mișelia

și se depărtează de Legea Ta.

151Dar Tu ești aproape, Doamne,

și toate poruncile Tale sunt adevărul.

152De multă vreme știu, din învățăturile Tale,

că le-ai așezat pentru totdeauna.

153Vezi-mi ticăloșia și izbăvește-mă,

căci nu uit Legea Ta!

154Apără-mi pricina și răscumpără-mă,

înviorează-mă, după făgăduința Ta!

155Mântuirea este departe de cei răi,

căci ei nu caută orânduirile Tale.

156Mari sunt îndurările Tale, Doamne!

Înviorează-mă după judecățile Tale!

157Mulți sunt prigonitorii și potrivnicii mei,

dar nu mă depărtez de învățăturile Tale.

158Văd cu scârbă pe cei necredincioși Ție,

care nu păzesc Cuvântul Tău.

159Vezi cât de mult iubesc eu poruncile Tale:

înviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta!

160Temelia Cuvântului Tău este adevărul

și toate legile Tale cele drepte sunt veșnice.

161Niște voievozi mă prigonesc fără temei,

dar inima mea nu tremură decât de cuvintele Tale.

162Mă bucur de Cuvântul Tău

ca cel ce găsește o mare pradă.

163Urăsc și nu pot suferi minciuna,

dar iubesc Legea Ta.

164De șapte ori pe zi Te laud

din pricina legilor Tale celor drepte.

165Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta

și nu li se întâmplă nicio nenorocire.

166Eu nădăjduiesc în mântuirea Ta, Doamne,

și împlinesc poruncile Tale.

167Sufletul meu ține învățăturile Tale

și le iubesc mult de tot!

168Păzesc poruncile și învățăturile Tale,

căci toate căile mele sunt înaintea Ta.

169Să ajungă strigătul meu până la Tine, Doamne!

Dă-mi pricepere, după făgăduința Ta!

170Să ajungă cererea mea până la Tine!

Izbăvește-mă, după făgăduința Ta!

171Buzele mele să vestească lauda Ta,

căci Tu mă înveți orânduirile Tale!

172Să cânte limba mea Cuvântul Tău,

căci toate poruncile Tale sunt drepte!

173Mâna Ta să-mi fie într-ajutor,

căci am ales poruncile Tale!

174Suspin după mântuirea Ta, Doamne,

și Legea Ta este desfătarea mea.

175Să-mi trăiască sufletul și să Te laude,

și judecățile Tale să mă sprijine!

176Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău,

căci nu uit poruncile Tale!