top of page
Caută

28 Ianuarie 2024



GENEZA 29 - MATEI 28



 


GENEZA 29



Iacov la Laban


1Iacov a pornit la drum și s-a dus în țara celor ce locuiesc la Răsărit. 2S-a uitat înainte și iată că pe câmp era o fântână, și lângă ea erau trei turme de oi care se odihneau, căci la fântâna aceasta obișnuiau ciobanii să-și adape turmele. Și piatra de pe gura fântânii era mare. 3Toate turmele se strângeau acolo; ciobanii prăvăleau piatra de pe gura fântânii, adăpau turmele și apoi puneau piatra iarăși la loc pe gura fântânii. 4Iacov a zis păstorilor: „Fraților, de unde sunteți?” „Din Haran”, au răspuns ei. 5El le-a zis: „Cunoașteți pe Laban, fiul lui Nahor?” „Îl cunoaștem”, i-au răspuns ei. 6El le-a zis: „Este sănătos?” „Sănătos”, au răspuns ei. Și tocmai atunci venea Rahela, fata lui, cu oile. 7El a zis: „Iată, soarele este încă sus și-i prea devreme ca să strângeți vitele: adăpați oile, apoi duceți-vă și pașteți-le iarăși.” 8Ei au răspuns: „Nu putem până nu se vor strânge toate turmele; atunci se prăvălește piatra de pe gura fântânii și vom adăpa oile.” 9Pe când le vorbea el încă, vine Rahela cu oile tatălui său, căci ea le păzea. 10Când a văzut Iacov pe Rahela, fata lui Laban, fratele mamei sale, și turma lui Laban, fratele mamei sale, s-a apropiat, a prăvălit piatra de pe gura fântânii și a adăpat turma lui Laban, fratele mamei sale. 11Apoi Iacov a sărutat pe Rahela și a început să plângă tare. 12Iacov a spus Rahelei că este rudă cu tatăl ei, că este fiul Rebecăi. Și ea a dat fuga de a spus tatălui său. 13Cum a auzit Laban de Iacov, fiul surorii sale, i-a alergat înainte, l-a îmbrățișat, l-a sărutat și l-a adus în casă. Iacov a istorisit lui Laban toate cele întâmplate. 14Și Laban i-a zis: „Cu adevărat, tu ești os din oasele mele și carne din carnea mea!” Iacov a stat la Laban o lună.


Lea și Rahela


15Apoi Laban a zis lui Iacov: „Fiindcă ești rudă cu mine, să-mi slujești oare degeaba? Spune-mi ce simbrie vrei?” 16Laban însă avea două fete: cea mai mare se numea Lea și cea mai mică, Rahela. 17Lea avea ochii slabi, dar Rahela era frumoasă la statură și mândră la față. 18Iacov iubea pe Rahela și a zis: „Îți voi sluji șapte ani pentru Rahela, fata ta cea mai mică.” 19Și Laban a răspuns: „Mai bine să ți-o dau ție, decât s-o dau altuia. Rămâi la mine!” 20Astfel, Iacov a slujit șapte ani pentru Rahela; și anii aceștia i s-au părut ca vreo câteva zile, pentru că o iubea. 21În urmă, Iacov a zis lui Laban: „Dă-mi nevasta, căci mi s-a împlinit sorocul, ca să intru la ea.” 22Laban a adunat pe toți oamenii locului și a făcut un ospăț. 23Seara, a luat pe fiică-sa Lea și a adus-o la Iacov, care s-a culcat cu ea. 24Și Laban a dat ca roabă fetei sale Lea pe roaba sa Zilpa. 25A doua zi dimineață, iată că era Lea. Atunci, Iacov a zis lui Laban: „Ce mi-ai făcut? Nu ți-am slujit oare pentru Rahela? Pentru ce m-ai înșelat?” 26Laban a răspuns: „În locul acesta nu-i obicei să se dea cea mai tânără înaintea celei mai mari. 27Isprăvește săptămâna cu aceasta, și-ți vom da și pe cealaltă pentru slujba pe care o vei mai face la mine alți șapte ani.” 28Iacov a făcut așa și a isprăvit săptămâna cu Lea; apoi, Laban i-a dat de nevastă pe fiică-sa Rahela. 29Și Laban a dat ca roabă fetei sale Rahela pe roaba sa Bilha. 30Iacov a intrat și la Rahela, pe care o iubea mai mult decât pe Lea, și a mai slujit la Laban alți șapte ani.


Copiii făcuți lui Iacov de Lea


31Domnul a văzut că Lea nu era iubită și a făcut-o să aibă copii, pe când Rahela era stearpă. 32Lea a rămas însărcinată și a născut un fiu, căruia i-a pus numele Ruben (Vedeți fiu); „căci”, a zis ea, „Domnul a văzut mâhnirea mea, și acum bărbatul meu are să mă iubească negreșit”. 33A rămas iarăși însărcinată și a născut un fiu și a zis: „Domnul a auzit că nu eram iubită și mi-a dat și pe acesta.” De aceea, i-a pus numele Simeon (Ascultare). 34Iar a rămas însărcinată și a născut un fiu și a zis: „De data aceasta, bărbatul meu se va alipi de mine, căci i-am născut trei fii.” De aceea i-a pus numele Levi (Alipire). 35A rămas iarăși însărcinată și a născut un fiu, și a zis: „De data aceasta, voi lăuda pe Domnul.” De aceea i-a pus numele Iuda (Lăudat fie Domnul!). Și a încetat să mai nască.


MATEI 28


Învierea lui Isus


1La sfârșitul zilei Sabatului, când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena și cealaltă Marie au venit să vadă mormântul. 2Și iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ, căci un înger al Domnului s-a coborât din cer, a venit și a prăvălit piatra de la ușa mormântului și a șezut pe ea. 3Înfățișarea lui era ca fulgerul, și îmbrăcămintea lui, albă ca zăpada. 4Străjerii au tremurat de frica lui și au rămas ca niște morți. 5Dar îngerul a luat cuvântul și a zis femeilor: „Nu vă temeți, căci știu că voi căutați pe Isus, care a fost răstignit. 6Nu este aici; a înviat, după cum zisese. Veniți de vedeți locul unde zăcea Domnul 7și duceți-vă repede de spuneți ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morți. Iată că El merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veți vedea. Iată că v-am spus lucrul acesta.”


Isus Se arată femeilor


8Ele au plecat repede de la mormânt, cu frică și cu mare bucurie, și au alergat să dea de veste ucenicilor Lui. 9Dar iată că le-a întâmpinat Isus și le-a zis: „Bucurați-vă!” Ele s-au apropiat să-I cuprindă picioarele și I s-au închinat. 10Atunci, Isus le-a zis: „Nu vă temeți; duceți-vă de spuneți fraților Mei să meargă în Galileea; acolo Mă vor vedea.”


Ademenirea străjerilor


11Pe când se duceau ele, au intrat în cetate unii din străjeri și au dat de veste preoților celor mai de seamă despre toate cele întâmplate. 12Aceștia s-au adunat împreună cu bătrânii, au ținut sfat, au dat ostașilor mulți bani 13și le-au zis: „Spuneți așa: ‘Ucenicii Lui au venit noaptea, pe când dormeam noi, și L-au furat.’ 14Și, dacă va ajunge lucrul acesta la urechile dregătorului, îl vom potoli noi și vă vom scăpa de grijă.” 15Ostașii au luat banii și au făcut cum i-au învățat. Și s-a răspândit zvonul acesta printre iudei până în ziua de astăzi.


Arătarea lui Isus în Galileea


16Cei unsprezece ucenici s-au dus în Galileea, în muntele unde le poruncise Isus să meargă. 17Când L-au văzut ei, I s-au închinat, dar unii s-au îndoit. 18Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei și le-a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ. 19Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. 20Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit. Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.”

0 comentarii

Comments


bottom of page