Sărbători legale sau divine?

Ne apropiem cu pași repezi de ultima lună din anul 2023. Acum ar fi un bun moment să ne uităm în urmă și să începem să evaluăm. Altfel, vin zilele lui Decembrie care ne iau cu așa învăluire că imediat e Crăciunul și Anul nou, nici n-apuci să respiri cu toți plămânii, că trece luna… și anul. Chiar dacă numărăm zile, săptămâni și ani, nu trebuie să uităm că perspectiva viitorului și scopul istoriei trebuie să le vedem prin prisma timpului Kairos care arată acțiunile lui Dumnezeu.

Când este vorba să evaluăm ceva trebuie să vedem ce anume și din ce perspectivă. De cele mai multe ori ne este mai la îndemână să numărăm ce am făcut în loc să „numărăm” ce suntem! Și începem: „anul care a trecut am făcut…” Asta-i doar perspectiva care măsoară timpul Kronos, pe când cine sunt în raport cu cine am fost la început de an, cine sunt după ce am ascultat cel puțin 100 de predici, cine sunt după ce am participat la 52 de întâlniri de grup mic, cine sunt după ce am fost provocat de Cuvântul lui Dumnezeu prin părtășia zilnică, cine sunt după toate interacțiunile avute cu cei din Trup sau cu cei din afară; încearcă să măsoare oportunitățile de schimbare pe care am avut potențialul să le fac în mine în acest segment de timp, ca momente Kairos. Asta înseamnă să sărbătorești kairosul în loc doar să numeri kronosul.

Când vorbim de perspective și evaluare cam aceasta ar trebui să ne intereseze mai degrabă: sărbătorirea Kairosului. Orice moment în care Duhul lui Dumnezeu te-a convins de necesitatea unei schimbări, care s-a și întâmplat acela este un moment Kairos care trebuie sărbătorit. Dacă tot spunem: „se apropie sărbătorile”, aș îndrăzni să întreb: anul acesta ce ai sărbătorit? Care au fost momentele de cotitură pe care le poți identifica ca momente Kairos pe care trebuia să le sărbătorești cu adevărat? Care au fost momentele de cotitură care au produs o transformare în viața ta? Care au fost interacțiunile, oamenii, pasajele din Scriptură care au constituit sărbătorile tale divine din acest an? Acelea contează pentru eternitatea, celelalte doar numără ce am făcut. Acelea „numără” sine suntem!