Ieremia 13

Brâul de in

1Așa mi-a vorbit Domnul: „Du-te și cumpără-ți un brâu de in și pune-l pe coapsele tale, dar să nu-l înmoi în apă“. 2Am cumpărat brâul, după Cuvântul Domnului, și l-am pus pe coapsele mele.

3Cuvântul Domnului mi-a vorbit a doua oară, zicând: 4„Ia brâul pe care l-ai cumpărat și care este pe coapsele tale, du-te de îndată la Perat și ascunde-l acolo în crăpătura unei stânci“. 5M-am dus și l-am ascuns la Perat, după porunca pe care mi-o dăduse Domnul.

6După mai multe zile, Domnul mi-a zis: „Ridică-te, du-te la Perat și ia din acel loc brâul pe care ți-am poruncit să-l ascunzi acolo“. 7M-am dus la Perat, am săpat și am luat brâul din locul în care-l ascunsesem. Dar iată că brâul era distrus și nu mai era bun de nimic.

8Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând: 9„Așa vorbește Domnul: «Tot așa voi distruge mândria lui Iuda și mândria cea foarte mare a Ierusalimului. 10Poporul acesta rău refuză să asculte de cuvintele Mele. Ei umblă în încăpățânarea inimii lor și merg după alți dumnezei, ca să le slujească și să li se închine. De aceea el va ajunge ca brâul acesta, care nu mai este bun de nimic. 11După cum se lipește brâul de coapsele unui om, așa Îmi lipisem și Eu întreaga Casă a lui Israel și întreaga Casă a lui Iuda, zice Domnul, ca să fie poporul Meu, Numele Meu, lauda Mea și onoarea Mea. Dar ei n-au ascultat».

Imaginea burdufurilor de vin

12Spune-le cuvintele acestea: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ‘Toate burdufurile de vin trebuie umplute!’». Și dacă ei îți vor zice: «Nu știm noi oare că toate burdufurile de vin trebuie umplute?», 13să le spui: «Așa vorbește Domnul: ‘Iată, pe toți locuitorii țării acesteia, pe regii care stau pe tronul lui David, pe preoți, pe profeți și pe toți cei ce locuiesc în Ierusalim, îi voi umple de beție. 14Îi voi izbi unul de altul, pe părinți și pe fii împreună, zice Domnul. Nu-i voi cruța, nu voi avea milă de ei și nu Mă voi îndura de ei, ci îi voi distruge’»“.

Prevestirea captivității

15Ascultați cu atenție!

Nu fiți mândri,

căci Domnul vorbește.

16Dați glorie Domnului, Dumnezeul vostru,

înainte ca El să aducă întunericul,

înainte să vi se clatine picioarele

pe munții întunecați.

Voi așteptați lumina,

dar El o va schimba într-o umbră a morții

și o va preface în negură.

17Dacă nu-L veți asculta,

sufletul meu va plânge în ascuns

pentru mândria voastră;

ochii mei vor plânge

și vor vărsa lacrimi

pentru că turma Domnului va fi capturată.

18„Spune regelui și reginei-mamă:

«Smeriți-vă! Plecați-vă,

căci v-a căzut de pe cap

coroana voastră frumoasă!».

19Cetățile din Neghev sunt închise

și nu este nimeni să le deschidă.

Întreg Iuda este dus în captivitate,

este exilat în întregime“.

20Ridicați-vă ochii și priviți-i

pe cei care vin din nord!

Unde este turma care-ți fusese încredințată,

oile tale frumoase?

21Ce vei spune când El îi va pune conducători peste tine

pe cei pe care i-ai obișnuit să-ți fie prieteni apropiați?

Nu te vor cuprinde durerile,

ca pe o femeie la naștere?

22Tu te întrebi în inima ta:

„De ce mi se întâmplă toate acestea?“.

Din cauza mulțimii nelegiuirilor tale

ți s-a ridicat poala hainei

și ți-a fost dezgolit trupul.

23Poate cușitul să-și schimbe pielea

sau leopardul – petele?

Tot așa, nici voi nu puteți înfăptui binele,

voi care sunteți deprinși să înfăptuiți răul.

24„Îi voi risipi ca pleava

luată de vântul deșertului.

25Aceasta îți este soarta,

partea ta de la Mine“,

zice Domnul,

„pentru că M-ai uitat

și te-ai încrezut în minciuni.

26Totodată, îți voi ridica poalele peste față,

ca să ți se vadă rușinea,

27adulterele și nechezăturile tale,

desfrânările tale nerușinate!

Am văzut spurcăciunile tale

de pe dealuri și din câmpii.

Vai de tine, Ierusalime!

Cât timp vei mai sta în necurăție?“

Matei 24

Semnele sfârșitului

(Mc. 13:1-20; Lc. 21:5-24)

1În timp ce ieșea Isus din Templu și pleca, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului.

2Dar Isus, răspunzând, le-a zis:

‒ Vedeți voi toate acestea? Adevărat vă spun că nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.

3Apoi S-a așezat pe Muntele Măslinilor, iar ucenicii au venit la El, deoparte, și L-au întrebat:

‒ Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului?

4Isus, răspunzând, le-a zis:

‒ Aveți grijă să nu vă ducă în rătăcire cineva! 5Căci vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Cristosul!“, și-i vor duce în rătăcire pe mulți. 6Veți auzi de războaie și vești de războaie. Vedeți să nu vă tulburați, căci acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul. 7O națiune se va ridica împotriva altei națiuni, și o împărăție împotriva altei împărății. Și vor fi foamete, molime și cutremure în diverse locuri. 8Dar toate acestea vor fi doar începutul durerilor nașterii.

9Atunci vă vor da să fiți chinuiți, vă vor ucide și veți fi urâți de toate națiunile din cauza Numelui Meu. 10Atunci mulți se vor împiedica, se vor trăda unii pe alții și se vor urî unii pe alții. 11Se vor ridica mulți profeți falși și-i vor duce în rătăcire pe mulți. 12Și din cauza înmulțirii fărădelegii, dragostea celor mulți se va răci. 13Dar cel ce va răbda până la sfârșit va fi mântuit. 14Această Evanghelie a Împărăției va fi proclamată întregii omeniri, ca o mărturie pentru toate națiunile. Și atunci va veni sfârșitul.

15De aceea, când veți vedea „urâciunea pustiirii“, despre care a vorbit profetul Daniel, stând în locul sfânt (cine citește să înțeleagă!), 16atunci cei din Iudeea să fugă în munți. 17Cel ce va fi pe acoperișul casei să nu coboare să-și ia lucrurile din casă, 18iar cel ce va fi la câmp să nu se întoarcă să-și ia haina. 19Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! 20Rugați-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat. 21Căci atunci va fi un necaz așa de mare, cum n-a mai fost de la începutul lumii până acum și nici nu va mai fi! 22Iar dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, niciun om n-ar fi fost salvat. Dar, de dragul celor aleși, zilele acelea vor fi scurtate.

Isus vorbește despre revenirea Sa

(Mc. 13:21-31; Lc. 17:23-37; 21:25-33)

23Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“ sau „Aici este!“, să nu-l credeți. 24Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne mari și minuni, pentru a-i duce în rătăcire, dacă este posibil, chiar și pe cei aleși. 25Iată că v-am spus mai dinainte! 26Așadar, dacă vă vor spune: „Iată, este în deșert!“, să nu vă duceți; sau: „Iată-L în cămăruțe!“, să nu credeți! 27Căci așa cum iese fulgerul din est și se vede până în vest, tot așa va fi venirea Fiului Omului. 28Oriunde va fi cadavrul, acolo se vor aduna și vulturii.

29Imediat după necazul acelor zile,

„soarele se va întuneca,

luna nu-și va mai da lumina,

stelele vor cădea din cer

și puterile cerurilor vor fi clătinate“.

30Și atunci se va arăta în cer semnul Fiului Omului. Atunci toate semințiile pământului se vor jeli și-L vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere și mare glorie. 31El Își va trimite îngerii cu trâmbița cea răsunătoare, iar ei îi vor aduna pe aleșii Lui din cele patru direcții, de la o margine a cerurilor până la cealaltă.

32Învățați de la smochin pilda lui: când mlădița lui devine deja fragedă și dă frunze, știți că vara este aproape. 33Tot așa și voi, când vedeți toate aceste lucruri, să știți că El este aproape, este chiar la uși. 34Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 35Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!

Îndemn la veghere

(Mc. 13:32-37; Lc. 21:34-36; 17:26-27, 34-35; 12:39-46)

36Dar despre ziua și ora aceea nu știe nimeni, nici îngerii din Ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. 37Fiindcă așa cum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și la venirea Fiului Omului. 38Căci, așa cum era în zilele de dinaintea potopului, când oamenii mâncau, beau, se însurau și se măritau, până în ziua în care a intrat Noe în arcă, 39și n-au știut nimic până când nu a venit potopul și i-a luat pe toți, tot așa va fi și la venirea Fiului Omului. 40Atunci, doi bărbați vor fi la câmp – unul va fi luat, iar altul va fi lăsat. 41Două femei vor măcina la moară – una va fi luată, iar alta va fi lăsată.

42Vegheați, deci, pentru că nu știți în ce zi vine Domnul vostru! 43Să știți lucrul acesta: dacă stăpânul casei ar ști în ce strajă din noapte vine hoțul, ar veghea și n-ar lăsa să i se spargă casa. 44De aceea, fiți pregătiți și voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.

Sclavul credincios și înțelept

45Cine este deci sclavul credincios și înțelept, pe care stăpânul l-a desemnat responsabil peste ceilalți sclavi ai săi, ca să le dea hrana la timp? 46Fericit este sclavul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 47Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! 48Dar, dacă sclavul acela rău zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie!“ 49și începe să-i bată pe confrații lui și să mănânce și să bea cu bețivii, 50stăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care n-o știe. 51El îl va tăia în două și-i va hotărî partea la un loc cu ipocriții. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!