1 Cronici 9, 10 - Evrei 11
1 Cronici 9
Locuitorii Ierusalimului după întoarcerea din robie
1Tot Israelul este scris în spițele de neam și trecut în cartea împăraților lui Israel. Și Iuda a fost luat rob în Babilon din pricina fărădelegilor lui. 2Cei dintâi locuitori care au locuit în moșiile lor, în cetățile lor, erau israeliții, preoții, leviții și netiniții. 3La Ierusalim locuiau fii de ai lui Iuda, fii de ai lui Beniamin și fii de ai lui Efraim și Manase. 4Fii de ai lui Pereț, fiul lui Iuda: Utai, fiul lui Amihud, fiul lui Omri, fiul lui Imri, fiul lui Bani. 5Dintre șiloniți: Asaia, întâiul născut, și fiii săi. 6Fii de ai lui Zerah: Ieuel și frații săi, șase sute nouăzeci. 7Fii de ai lui Beniamin: Salu, fiul lui Meșulam, fiul lui Hodavia, fiul lui Asenua; 8Ibneia, fiul lui Ieroham; Ela, fiul lui Uzi, fiul lui Micri; Meșulam, fiul lui Șefatia, fiul lui Reuel, fiul lui Ibnia, 9și frații lor, după neamurile lor, nouă sute cincizeci și șase. Toți oamenii aceștia erau capi de familie în casele părinților lor.
Preoții
10Din preoți: Iedaeia; Iehoiarib; Iachin; 11Azaria, fiul lui Hilchia, fiul lui Meșulam, fiul lui Țadoc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, mai-marele Casei lui Dumnezeu; 12Adaia, fiul lui Ieroham, fiul lui Pașhur, fiul lui Malchia; Maesai, fiul lui Adiel, fiul lui Iahzera, fiul lui Meșulam, fiul lui Meșilemit, fiul lui Imer, 13și frații lor, căpetenii ale caselor părinților lor, o mie șapte sute șaizeci, oameni viteji, puși în slujba Casei lui Dumnezeu.
Leviții și slujbele Sfântului Locaș
14Din leviți: Șemaia, fiul lui Hașub, fiul lui Azricam, fiul lui Hașabia, din fiii lui Merari; 15Bacbacar; Hereș; Galal; Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zicri, fiul lui Asaf; 16Obadia, fiul lui Șemaia, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun; Berechia, fiul lui Asa, fiul lui Elcana, care locuia în satele netofatiților. 17Și ușierii: Șalum, Acub, Talmon, Ahiman și frații lor; Șalum era căpetenia lor 18și, până în ziua de azi, el este la ușa împăratului, la răsărit. Aceștia sunt ușierii taberei fiilor lui Levi. 19Șalum, fiul lui Core, fiul lui Ebiasaf, fiul lui Core, și frații săi din casa tatălui său, coreiții, împlineau slujba de păzitori ai pragurilor cortului; părinții lor păziseră intrarea în tabăra Domnului, 20și Fineas, fiul lui Eleazar, fusese odinioară căpetenia lor, și Domnul era cu el. 21Zaharia, fiul lui Meșelemia, era ușier la intrarea cortului întâlnirii. 22De toți erau două sute doisprezece, aleși ca ușieri ai pragurilor și scriși în spițele de neam, după satele lor. David și văzătorul Samuel îi puseseră în slujba lor. 23Ei și copiii lor păzeau ușile Casei Domnului, adică ale casei cortului. 24Erau ușieri în cele patru vânturi: la răsărit, la apus, la miazănoapte și la miazăzi. 25Frații lor, care locuiau în satele lor, trebuiau să vină din timp în timp la ei șapte zile. 26Căci aceste patru căpetenii ale ușierilor, acești leviți, erau totdeauna în slujbă și mai aveau privegherea asupra odăilor și vistieriilor Casei lui Dumnezeu; 27petreceau noaptea în jurul Casei lui Dumnezeu, a cărei pază o aveau și pe care trebuiau s-o deschidă în fiecare dimineață. 28Unii din leviți aveau grijă de uneltele pentru slujbă, pe care le numărau la intrare și le numărau și la ieșire. 29Alții îngrijeau de unelte, de toate uneltele Sfântului Locaș și de floarea făinii, de vin, de untdelemn, de tămâie și de miresme. 30Fii de ai preoților pregăteau tămâia mirositoare. 31Matitia, unul din leviți, întâiul născut al lui Șalum, Coreitul, avea grijă de turtele coapte în tigaie. 32Și unii din frații lor, dintre chehatiți, erau însărcinați să pregătească pentru fiecare Sabat pâinile pentru punerea înaintea Domnului. 33Aceștia sunt cântăreții, capii de familie ai leviților, care locuiau în odăi, scutiți de alte slujbe, pentru că lucrau zi și noapte. 34Aceștia sunt capii de familie ai leviților, capi după neamurile lor. Ei locuiau la Ierusalim.
Locuitorii din Gabaon și casa lui Saul
35Tatăl lui Gabaon, Ieiel, locuia la Gabaon și numele nevestei lui era Maaca. 36Abdon a fost fiul său întâi născut, apoi Țur, Chis, Baal, Ner, Nadab, 37Ghedor, Ahio, Zaharia și Miclot. 38Miclot a născut pe Șimeam. Și ei locuiau tot la Ierusalim, lângă frații lor, cu frații lor. 39Ner a născut pe Chis; Chis a născut pe Saul; Saul a născut pe Ionatan, pe Malchi-Șua, pe Abinadab și pe Eșbaal. 40Fiul lui Ionatan: Merib-Baal. Merib-Baal a născut pe Mica. 41Fiii lui Mica: Piton, Melec și Tahrea. 42Ahaz a născut pe Iaera; Iaera a născut pe Alemet, Azmavet și Zimri; Zimri a născut pe Moța; 43Moța a născut pe Binea. Fiul acestuia a fost Refaia; Eleasa a fost fiul acestuia; Ațel a fost fiul acestuia. 44Ațel a avut șase fii, ale căror nume iată-le: Azricam, Bocru, Ismael, Șearia, Obadia și Hanan. Aceștia sunt fiii lui Ațel.
1 Cronici 10
ISTORIA LUI DAVID
CAPITOLELE 10—29
(2 Samuel 23:3-5.)
Moartea lui Saul
1Filistenii s-au luptat cu Israel, și oamenii lui Israel au luat-o la fugă înaintea filistenilor și au căzut morți pe muntele Ghilboa. 2Filistenii au urmărit pe Saul și pe fiii lui și au ucis pe Ionatan, Abinadab și Malchi-Șua, fiii lui Saul. 3Învălmășeala luptei a prins și pe Saul; arcașii l-au ajuns și l-au rănit. 4Saul a zis atunci celui ce-i ducea armele: „Scoate-ți sabia și străpunge-mă cu ea, ca nu cumva să vină acești netăiați împrejur să mă batjocorească.” Cel ce-i ducea armele n-a voit, căci se temea. Și Saul și-a luat sabia și s-a aruncat în ea. 5Cel ce ducea armele lui Saul, văzându-l mort, s-a aruncat și el în sabia lui și a murit. 6Astfel au pierit Saul și cei trei fii ai lui, și toată casa lui a pierit în același timp. 7Toți bărbații lui Israel care erau în vale, văzând fuga și văzând că Saul și fiii lui au murit, și-au părăsit cetățile și au fugit și ei. Și filistenii au venit și s-au așezat acolo. 8A doua zi, filistenii au venit să jefuiască morții și au găsit pe Saul și pe fiii lui căzuți pe muntele Ghilboa. 9L-au jefuit și i-au luat capul și armele. Apoi au trimis să dea de știre prin toată țara filistenilor, idolilor lor și poporului. 10Au pus armele lui Saul în casa dumnezeului lor și i-au atârnat țeasta capului în templul lui Dagon. 11Când au auzit toți locuitorii din Iabesul din Galaad tot ce au făcut filistenii lui Saul, 12s-au sculat toți oamenii viteji, au luat trupul lui Saul și trupurile fiilor lui și le-au dus la Iabes. Le-au îngropat oasele sub stejar, la Iabes, și au postit șapte zile. 13Saul a murit pentru că s-a făcut vinovat de fărădelege față de Domnul, al cărui cuvânt nu l-a păzit, și pentru că a întrebat și a cerut sfatul celor ce cheamă morții. 14N-a întrebat pe Domnul, de aceea Domnul l-a omorât, și împărăția a dat-o lui David, fiul lui Isai.
Evrei 11
1Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd. 2Pentru că, prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie. 3Prin credință pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, așa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd. 4Prin credință a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Și prin ea vorbește el încă, măcar că este mort. 5Prin credință a fost mutat Enoh de pe pământ, ca să nu vadă moartea. Și n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu. 6Și fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că răsplătește pe cei ce-L caută. 7Prin credință Noe, când a fost înștiințat de Dumnezeu despre lucruri care încă nu se vedeau și, plin de o teamă sfântă, a făcut un chivot ca să-și scape casa; prin ea el a osândit lumea și a ajuns moștenitor al neprihănirii care se capătă prin credință. 8Prin credință Avraam, când a fost chemat să plece într-un loc pe care avea să-L ia ca moștenire, a ascultat și a plecat fără să știe unde se duce. 9Prin credință a venit și s-a așezat el în țara făgăduinței ca într-o țară care nu era a lui și a locuit în corturi, ca și Isaac și Iacov, care erau împreună-moștenitori cu el ai aceleiași făgăduințe. 10Căci el aștepta cetatea care are temelii tari, al cărei meșter și ziditor este Dumnezeu. 11Prin credință și Sara, cu toată vârsta ei trecută, a primit putere să zămislească, fiindcă a crezut în credincioșia Celui ce-i făgăduise. 12De aceea, dintr-un singur om, și încă un om aproape mort, s-a născut o sămânță în mare număr, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra. 13În credință au murit toți aceștia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite, ci doar le-au văzut și le-au urat de bine de departe, mărturisind că sunt străini și călători pe pământ. 14Cei ce vorbesc în felul acesta arată deslușit că sunt în căutarea unei patrii. 15Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieșiseră, negreșit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea. 16Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu-I este rușine să Se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate. 17Prin credință a adus Avraam jertfă pe Isaac, când a fost pus la încercare, el, care primise făgăduințele cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu! 18El căruia i se spusese: „În Isaac vei avea o sămânță care-ți va purta numele!” 19Căci se gândea că Dumnezeu poate să învieze chiar și din morți: și, drept vorbind, ca înviat din morți l-a primit înapoi. 20Prin credință a dat Isaac lui Iacov și Esau o binecuvântare care avea în vedere lucrurile viitoare. 21Prin credință Iacov, când a murit, a binecuvântat pe fiecare din fiii lui Iosif și „s-a închinat, rezemat pe vârful toiagului său”. 22Prin credință a pomenit Iosif, când i s-a apropiat sfârșitul, de ieșirea fiilor lui Israel din Egipt și a dat porunci cu privire la oasele sale. 23Prin credință a fost ascuns Moise trei luni de părinții lui când s-a născut, pentru că vedeau că era frumos copilul și nu s-au lăsat înspăimântați de porunca împăratului. 24Prin credință Moise, când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, 25ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului. 26El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăție decât comorile Egiptului, pentru că avea ochii pironiți spre răsplătire. 27Prin credință a părăsit el Egiptul fără să se teamă de mânia împăratului, pentru că a rămas neclintit, ca și cum ar fi văzut pe Cel ce este nevăzut. 28Prin credință a prăznuit el Paștele și a făcut stropirea sângelui, pentru ca Nimicitorul celor întâi născuți să nu se atingă de ei. 29Prin credință au trecut ei Marea Roșie ca pe uscat, pe când egiptenii, care au încercat s-o treacă, au fost înghițiți. 30Prin credință au căzut zidurile Ierihonului după ce au fost ocolite șapte zile. 31Prin credință n-a pierit curva Rahav împreună cu cei răzvrătiți, pentru că găzduise iscoadele cu bunăvoință. 32Și ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aș vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Iefta, de David, de Samuel și de proroci! 33Prin credință au cucerit ei împărății, au făcut dreptate, au căpătat făgăduințe, au astupat gurile leilor, 34au stins puterea focului, au scăpat de ascuțișul sabiei, s-au vindecat de boli, au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oștirile vrăjmașe. 35Femeile și-au primit înapoi pe morții lor înviați; unii, ca să dobândească o înviere mai bună, n-au vrut să primească izbăvirea care li se dădea și au fost chinuiți. 36Alții au suferit batjocuri, bătăi, lanțuri și închisoare, 37au fost uciși cu pietre, tăiați în două cu fierăstrăul, chinuiți, au murit uciși de sabie, au pribegit îmbrăcați cu cojoace și în piei de capre, lipsiți de toate, prigoniți, munciți – 38ei, de care lumea nu era vrednică –, au rătăcit prin pustiuri, prin munți, prin peșteri și prin crăpăturile pământului. 39Toți aceștia, măcar că au fost lăudați pentru credința lor, totuși n-au primit ce le fusese făgăduit, 40pentru că Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ca să n-ajungă ei la desăvârșire fără noi.
Comments