Isaia 49

Slujitorul Domnului

1„Ascultați-Mă, insule!

Ascultați cu atenție, popoare de departe!

Domnul M-a chemat încă din pântec.

În timp ce eram în pântecul mamei Mele,

El Mi-a amintit Numele.

2Mi-a făcut gura ca o sabie ascuțită

și M-a ascuns la umbra mâinii Sale;

M-a făcut o săgeată lustruită

și M-a ascuns în tolba Lui.

3El mi-a zis: «Israel, Tu ești Slujitorul Meu

prin Care Îmi voi arăta gloria!»“.

4Dar Eu am zis: „Am muncit degeaba,

Mi-am irosit puterea pentru nimic și fără niciun folos.

Totuși, dreptul Meu este la Domnul,

iar răsplata Mea este la Dumnezeul Meu“.

5Și acum, Domnul vorbește,

El, Care M-a creat încă din pântec ca să fiu Slujitorul Său,

să-l aduc pe Iacov înapoi la El,

astfel încât Israel să fie adunat la El.

Eu sunt onorat în ochii Domnului,

și Dumnezeul Meu a devenit puterea Mea.

6El zice: „Este prea puțin pentru Tine să fii Slujitorul Meu

ca să ridici semințiile lui Iacov

și să-i aduci înapoi pe supraviețuitorii lui Israel.

Te-am pus să fii o lumină pentru națiuni,

ca să duci mântuirea Mea până la marginea pământului!“.

7Așa vorbește Domnul,

Răscumpărătorul lui Israel și Sfântul său,

către Cel disprețuit și urât de popor,

către Slujitorul stăpânitorilor:

„Regii vor vedea și se vor ridica,

iar conducătorii se vor pleca,

datorită Domnului, Care este credincios,

a Sfântului lui Israel, Care Te-a ales“.

Restaurarea lui Israel

8Așa vorbește Domnul:

„La vremea îndurării Ți-am răspuns

și în ziua mântuirii Te-am ajutat.

Te-am păzit și Te-am făcut un legământ pentru popor,

pentru a reface țara

și a reîmpărți moștenirile pustiite,

9pentru a le zice captivilor: «Ieșiți!»,

iar celor din întuneric: «Arătați-vă!».

Ei vor paște pe lângă drumuri,

iar pășunea lor va fi pe toate înălțimile golașe.

10Nu le va fi nici foame, nici sete,

iar arșița sau soarele nu-i va arde,

căci Cel Ce Se îndură de ei îi va conduce

și-i va călăuzi pe lângă izvoare.

11Voi transforma toți munții Mei într-un drum,

și străzile Mele vor fi înălțate.

12Iată-i venind de departe:

unii din nord, unii din vest,

iar alții din regiunea Syene“.

13Strigați de bucurie, ceruri!

Bucură-te, pământ!

Izbucniți în strigăte de bucurie, munților!

Căci Domnul Și-a mângâiat poporul

și va avea îndurare față de cei asupriți ai Săi.

14Sionul însă a zis: „Domnul m-a părăsit,

Stăpânul a uitat de mine“.

15„Dar, poate oare o femeie să-și uite copilul pe care-l alăptează,

sau să nu aibă milă de rodul pântecului său?

Și chiar dacă ea ar uita,

Eu nu te voi uita!

16Iată, te-am gravat în palmele Mele,

iar zidurile tale sunt totdeauna înaintea Mea.

17Fiii tăi se grăbesc să se întoarcă,

iar cei ce te-au distrus și te-au lăsat în ruină

se îndepărtează de tine.

18Ridică-ți ochii și privește în jur!

Toți fiii tăi se adună și vin la tine.

Viu sunt Eu“, zice Domnul,

„că-i vei purta pe toți ca pe o podoabă,

te vei înfășura cu ei ca o mireasă.

19Pentru că ruinele, locurile tale pustii

și țara ta devastată,

vor fi acum prea strâmte pentru locuitorii tăi,

iar cei ce te-au devorat vor fi departe.

20Fiii de care ai fost lipsită

îți vor spune chiar în auzul tău:

«Locul este prea strâmt pentru mine;

fă-mi mai mult loc ca să locuiesc!».

21Atunci vei zice în inima ta:

«Cine mi i-a născut pe aceștia?

Eram fără copii și nu puteam rămâne însărcinată,

exilată și alungată.

Cine i-a crescut?

Iată, eram părăsită și singură;

de unde sunt aceștia?»“.

22Așa vorbește Stăpânul Domn:

„Iată, Îmi voi înălța mâna către națiuni

și Îmi voi ridica steagul către popoare.

Ele îți vor aduce fiii în brațe,

iar fetele tale vor fi purtate pe umerii lor.

23Regii lor vor fi îngrijitorii tăi,

iar reginele lor te vor alăpta.

Cu fețele plecate la pământ ți se vor închina

și vor linge țărâna de pe picioarele tale.

Atunci vei ști că Eu sunt Domnul,

iar cei ce-și pun speranța în Mine nu vor fi făcuți de rușine“.

24Poate fi luată prada de la cel viteaz

sau pot fi eliberați captivii celui groaznic?

25 Domnul însă vorbește astfel:

„Da, captivii celui viteaz vor fi luați,

iar prada celui groaznic va fi eliberată.

Eu voi lupta cu împotrivitorii tăi

și Eu îi voi mântui pe fiii tăi.

26Îi voi face pe asupritorii tăi să-și mănânce propria carne

și se vor îmbăta cu sângele lor ca de must.

Atunci orice făptură va ști că Eu sunt Domnul,

Mântuitorul și Răscumpărătorul tău,

Puternicul lui Iacov“.

Apocalipsa 19

Aleluia!

1După toate acestea, am auzit în Cer ceva ca un glas puternic al unei mari mulțimi, zicând:

„Aleluia!

Mântuirea, gloria și puterea sunt ale Dumnezeului nostru,

2pentru că judecățile Lui sunt adevărate și drepte:

El a judecat-o pe marea prostituată

care a pervertit lumea prin preacurvia ei!

A răzbunat sângele slujitorilor Săi, vărsat de mâna ei!“.

3Au spus a doua oară:

„Aleluia!

Fumul ei se va ridica în vecii vecilor!“.

4Cei douăzeci și patru de bătrâni și cele patru ființe vii s-au aruncat la pământ și I s-au închinat lui Dumnezeu, Care stă pe tron, zicând:

„Amin! Aleluia!“.

5Și dinspre tron s-a auzit un glas, zicând:

„Lăudați-L pe Dumnezeul nostru,

toți slujitorii Lui

și cei ce vă temeți de El,

mici și mari!“.

6Și am auzit ceva ca un glas al unei mari mulțimi, ca un vuiet de ape multe și ca un sunet de tunete puternice, zicând:

„Aleluia!

Căci Domnul Dumnezeul nostru,

Cel Atotputernic, împărățește!

7Să ne bucurăm, să ne veselim

și să-I dăm glorie,

pentru că nunta Mielului a sosit,

iar mireasa Lui s-a pregătit.

8I s-a dat să se îmbrace

în in fin, strălucitor și curat“.

Căci inul fin reprezintă faptele drepte ale sfinților.

9Apoi mi-a zis: „Scrie! Fericiți sunt cei chemați la Cina nunții Mielului!“. Mi-a mai zis: „Acestea sunt cuvintele adevărate ale lui Dumnezeu“. 10M-am aruncat la picioarele lui, ca să mă închin lui, dar el mi-a zis: „Vezi să nu faci așa ceva! Eu sunt un slujitor împreună cu tine și cu frații tăi, care țin mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină-te! Căci mărturia lui Isus este duhul profeției“.

Călărețul și calul cel alb

11Apoi am văzut cerul deschis și iată că era un cal alb. Cel Ce îl călărea era numit „Cel Credincios și Adevărat“. El judecă și Se războiește cu dreptate. 12Ochii Lui erau ca flacăra focului, iar pe cap avea multe diademe. Avea un nume scris, pe care nimeni nu-l cunoaște în afară de El. 13Era îmbrăcat cu o haină înmuiată în sânge, iar numele Lui este „Cuvântul lui Dumnezeu“. 14Armatele care erau în Cer Îl urmau pe cai albi, fiind îmbrăcate în in fin, de un alb curat. 15Din gura Lui iese o sabie ascuțită cu care să lovească națiunile. El le va conduce cu un sceptru de fier. El le calcă în picioare în presa de vin a mâniei aprinse a lui Dumnezeu, a Atotputernicului. 16Pe haina și pe coapsa Lui avea scris un nume: „Împăratul împăraților și Domnul domnilor“.

17Am văzut un înger care stătea în picioare în soare și care a strigat cu glas tare către toate păsările ce zboară în înaltul cerului: „Veniți! Adunați-vă pentru ospățul cel mare al lui Dumnezeu, 18ca să mâncați carnea regilor, carnea comandanților, carnea celor puternici, carnea cailor și a călăreților și carnea tuturor – atât a celor liberi, cât și a sclavilor, atât a celor mici, cât și a celor mari!“.

19Și am văzut fiara, regii pământului și armatele lor adunate ca să poarte război cu Cel Ce călărea pe cal și cu armata Lui. 20Fiara a fost prinsă și împreună cu ea a fost prins și profetul fals, care făcuse semne înaintea ei, semne prin care i-a dus în rătăcire pe cei ce au primit semnul fiarei și pe cei ce s-au închinat chipului ei. Cei doi au fost aruncați de vii în lacul de foc care arde cu sulf. 21Iar ceilalți au fost omorâți de sabia care ieșea din gura Celui Ce călărea pe cal. Și toate păsările s-au săturat din carnea lor.