Evrei 11:32-34

32Și ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aș vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Iefta, de David, de Samuel și de proroci! 33Prin credință au cucerit ei împărății, au făcut dreptate, au căpătat făgăduințe, au astupat gurile leilor, 34au stins puterea focului, au scăpat de ascuțișul sabiei, s-au vindecat de boli, au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oștirile vrăjmașe.

Judecătorii 14

Lupta lui Samson cu leul

1Samson s-a coborât la Timna și a văzut acolo o femeie din fetele filistenilor. 2Când s-a suit înapoi, a spus lucrul acesta tatălui său și mamei sale și a zis: „Am văzut la Timna o femeie din fetele filistenilor; luați-mi-o acum de nevastă.” 3Tatăl său și mama sa i-au zis: „Nu este nicio femeie între fetele fraților tăi și în tot poporul nostru, de te duci să-ți iei nevastă de la filisteni, care sunt netăiați împrejur?” Și Samson a zis tatălui său: „Ia-mi-o, căci îmi place.” 4Tatăl său și mama sa nu știau că lucrul acesta venea de la Domnul, căci Samson căuta un prilej de ceartă din partea filistenilor. În vremea aceea, filistenii stăpâneau peste Israel. 5Samson s-a coborât împreună cu tatăl său și cu mama sa la Timna. Când au ajuns la viile din Timna, iată că i-a ieșit înainte un leu tânăr mugind. 6Duhul Domnului a venit peste Samson și, fără să aibă ceva în mână, Samson a sfâșiat pe leu cum se sfâșie un ied. N-a spus tatălui său și mamei sale ce făcuse. 7S-a coborât și a vorbit cu femeia aceea și ea i-a plăcut. 8După câtva timp, s-a dus iarăși la Timna ca s-o ia și s-a abătut să vadă hoitul leului. Și iată că în trupul leului era un roi de albine și miere. 9A luat mierea în mână și a mâncat-o pe drum și, când a ajuns la tatăl său și la mama sa, le-a dat și au mâncat și ei din ea. Dar nu le-a spus că luase mierea aceasta din trupul leului.

Căsătoria lui Samson și ghicitorile

10Tatăl lui Samson s-a coborât la femeia aceea. Și acolo Samson a făcut un ospăț, căci așa făceau tinerii. 11Cum l-au văzut, au poftit treizeci de tovarăși, care au stat împreună cu el. 12Samson le-a zis: „Am să vă spun o ghicitoare. Dacă mi-o veți ghici în cele șapte zile ale ospățului și dacă o veți dezlega, vă voi da treizeci de cămăși și treizeci de haine de schimb. 13Dar, dacă n-o veți ghici, să-mi dați voi treizeci de cămăși și treizeci de haine de schimb.” Ei i-au zis: „Spune-ne ghicitoarea ta s-o auzim.” 14Și el le-a zis:

„Din cel ce mănâncă a ieșit ce se mănâncă,

Și din cel tare a ieșit dulceață.” 15Trei zile, n-au putut dezlega ghicitoarea. În ziua a șaptea, au zis nevestei lui Samson: „Înduplecă pe bărbatul tău să ne dezlege ghicitoarea, altfel te vom arde, pe tine și casa tatălui tău. Ne-ați adunat aici ca să ne jefuiți, nu-i așa?” 16Nevasta lui Samson plângea lângă el și zicea: „Tu n-ai decât ură pentru mine și nu mă iubești; ai spus o ghicitoare copiilor poporului meu și nu mi-ai dezlegat-o!” Și el i-a răspuns: „N-am dezlegat-o nici tatălui meu, nici mamei mele, să ți-o dezleg ție?” 17Ea a plâns lângă el tot timpul celor șapte zile cât a ținut ospățul și, în ziua a șaptea, i-a dezlegat-o, căci îl necăjea. Și ea a dat copiilor poporului ei dezlegarea ghicitorii. 18Oamenii din cetate au zis lui Samson în ziua a șaptea, înainte de apusul soarelui: „Ce este mai dulce decât mierea și ce este mai tare decât leul?” Și el le-a zis:

„Dacă n-ați fi arat cu juncana mea,

Nu mi-ați fi dezlegat ghicitoarea.” 19Duhul Domnului a venit peste el și s-a coborât la Ascalon. Acolo a ucis treizeci de oameni, le-a luat hainele și a dat hainele de schimb celor ce dezlegaseră ghicitoarea. Era aprins de mânie și s-a suit la casa tatălui său. 20Nevastă-sa a fost dată unuia din tovarășii lui, cu care era prieten el.

Judecătorii 15

Stricăciunea făcută holdelor filistenilor cu vulpile

1După câtva timp, pe vremea seceratului grâului, Samson s-a dus să-și vadă nevasta și i-a dus un ied. El a zis: „Vreau să intru la nevastă-mea în odaia ei.” 2Dar tatăl nevestei nu i-a îngăduit să intre. „Am crezut că o urăști”, a zis el, „și am dat-o tovarășului tău. Nu este soră-sa cea tânără mai frumoasă ca ea? Ia-o dar în locul ei.” 3Samson le-a zis: „De data aceasta nu voi fi vinovat față de filisteni dacă le voi face rău.” 4Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi și a luat niște făclii, apoi a legat vulpile coadă de coadă și a pus câte o făclie între cele două cozi, la mijloc. 5A aprins făcliile, a dat drumul vulpilor în grânele filistenilor și a aprins astfel atât stogurile de snopi, cât și grâul care era în picioare, ba încă și grădinile de măslini. 6Filistenii au zis: „Cine a făcut lucrul acesta?” Li s-a răspuns: „Samson, ginerele Timneanului, pentru că acesta i-a luat nevasta și a dat-o tovarășului lui.” Și filistenii s-au suit și au ars-o pe ea și pe tatăl ei. 7Samson le-a zis: „Așa faceți? Nu voi înceta decât după ce mă voi răzbuna pe voi.” 8I-a bătut aspru, pe spate și pe pântece; apoi s-a coborât și a locuit în crăpătura stâncii Etam.

Samson ucide o mie de filisteni

9Atunci, filistenii au pornit, au tăbărât în Iuda și s-au întins până la Lehi. 10Bărbații din Iuda au zis: „Pentru ce v-ați suit împotriva noastră?” Ei au răspuns: „Ne-am suit să legăm pe Samson, ca să-i facem așa cum ne-a făcut el nouă.” 11Atunci, trei mii de bărbați din Iuda s-au coborât la crăpătura stâncii Etam și au zis lui Samson: „Nu știi că filistenii stăpânesc peste noi? Ce ne-ai făcut deci?” El le-a răspuns: „Le-am făcut așa cum mi-au făcut și ei mie.” 12Ei i-au zis: „Noi ne-am coborât să te legăm, ca să te dăm în mâinile filistenilor.” Samson le-a zis: „Jurați-mi că nu mă veți omorî.” 13Ei i-au răspuns: „Nu, vrem numai să te legăm și să te dăm în mâinile lor, dar nu te vom omorî.” Și l-au legat cu două funii noi și l-au scos din stâncă. 14Când a ajuns la Lehi, filistenii au început să strige de bucurie înaintea lui. Atunci, Duhul Domnului a venit peste el. Funiile pe care le avea la brațe s-au făcut ca niște fire de in ars în foc și legăturile i-au căzut de pe mâini. 15El a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mâna și a luat-o și a ucis cu ea o mie de oameni.

16Și Samson a zis:

„Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi;

Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni.”

17După ce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mână. Și locul acela s-a numit Ramat-Lehi (Aruncarea fălcii).

Samson bea apă din stâncă

18Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul și a zis: „Tu ai îngăduit, prin mâna robului Tău, această mare izbăvire și acum să mor de sete și să cad în mâinile celor netăiați împrejur?” 19Dumnezeu a despicat crăpătura stâncii din Lehi și a ieșit apă din ea. Samson a băut, duhul i s-a întremat și s-a înviorat. De aceea s-a numit izvorul acela En-Hacore (Izvorul celui ce strigă); el este și astăzi la Lehi. 20Samson a fost douăzeci de ani judecător în Israel pe vremea filistenilor.

Judecătorii 16

Dalila

1Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă și a intrat la ea. 2S-a spus oamenilor din Gaza: „Samson a venit aici.” Și l-au înconjurat și au pândit toată noaptea la poarta cetății. Au stat liniștiți toată noaptea și au zis: „Când se va lumina de ziuă, îl vom omorî.” 3Samson a rămas culcat până la miezul nopții. Pe la miezul nopții, s-a sculat și a apucat porțile cetății cu amândoi stâlpii, le-a scos împreună cu zăvorul, le-a pus pe umeri și le-a dus pe vârful muntelui din fața Hebronului. 4După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila. 5Domnitorii filistenilor s-au suit la ea și i-au zis: „Înduplecă-l și află de unde-i vine puterea lui cea mare și cum am putea să-l biruim, ca să-l legăm și să-l slăbim, și-ți vom da fiecare câte o mie o sută de sicli de argint.” 6Dalila a zis lui Samson: „Spune-mi, te rog, de unde-ți vine puterea ta cea mare și cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit.” 7Samson i-a zis: „Dacă aș fi legat cu șapte funii noi, care să nu fie uscate încă, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” 8Domnitorii filistenilor au adus Dalilei șapte funii noi, neuscate încă. Și ea l-a legat cu funiile acestea. 9Iar niște oameni stăteau la pândă la ea, într-o odaie. Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el a rupt funiile cum se rupe o ață de câlți când se atinge de foc. Și, astfel, n-au știut de unde-i venea puterea. 10Dalila a zis lui Samson: „Vezi, ți-ai bătut joc de mine, mi-ai spus minciuni. Acum, te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat.” 11El i-a zis: „Dacă aș fi legat cu funii noi, care să nu fi fost întrebuințate niciodată, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” 12Dalila a luat niște funii noi și l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Iar niște oameni stăteau la pândă într-o odaie. Și el a rupt funiile de la brațe ca pe o ață. 13Dalila a zis lui Samson: „Până acum ți-ai bătut joc de mine și mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat.” El i-a zis: „N-ai decât să împletești cele șapte șuvițe de păr din capul meu în urzeala țesăturii.” 14Și ea le-a pironit cu un cui de lemn în pământ. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el s-a trezit din somn și a smuls cuiul de lemn din pământ cu urzeală cu tot. 15Ea i-a zis: „Cum poți spune: ‘Te iubesc!’, când inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ți-ai bătut joc de mine și nu mi-ai spus de unde-ți vine puterea ta cea mare.” 16Fiindcă ea îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi cu stăruințele ei, sufletul i s-a umplut de o neliniște de moarte, 17și-a deschis toată inima față de ea și i-a zis: „Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt închinat Domnului din pântecele maicii mele. Dacă aș fi ras, puterea m-ar părăsi, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.” 18Dalila, văzând că își deschisese toată inima față de ea, a trimis să cheme pe domnitorii filistenilor și a pus să le spună: „Suiți-vă de data aceasta, căci mi-a deschis toată inima lui.” Și domnitorii filistenilor s-au suit la ea și au adus argintul în mâini. 19Ea l-a adormit pe genunchii ei. Și, chemând un om, a ras cele șapte șuvițe de pe capul lui Samson și a început astfel să-l slăbească. El și-a pierdut puterea. 20Atunci, ea a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el s-a trezit din somn și a zis: „Voi face ca și mai înainte și mă voi scutura.” Nu știa că Domnul Se depărtase de el. 21Filistenii l-au apucat și i-au scos ochii; l-au coborât la Gaza și l-au legat cu niște lanțuri de aramă. El învârtea la râșniță în temniță.

Răzbunarea și moartea lui Samson

22Dar părul capului lui a început iarăși să crească după ce fusese ras. 23Și domnitorii filistenilor s-au strâns ca să aducă o mare jertfă dumnezeului lor Dagon și ca să se veselească. Ei ziceau: „Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre pe Samson, vrăjmașul nostru.” 24Și, când l-a văzut poporul, au lăudat pe dumnezeul lor, zicând: „Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre pe vrăjmașul nostru, pe acela care ne pustia țara și ne înmulțea morții.” 25În bucuria inimii lor, au zis: „Chemați pe Samson, ca să ne desfăteze!” Au scos pe Samson din temniță și el a jucat înaintea lor. L-au așezat între stâlpi. 26Și Samson a zis tânărului care-l ținea de mână: „Lasă-mă ca să mă pot atinge de stâlpii pe care se reazemă casa și să mă reazem de ei.” 27Casa era plină de bărbați și de femei; toți domnitorii filistenilor erau acolo și pe acoperiș erau aproape trei mii de inși, bărbați și femei, care priveau la Samson cum juca. 28Atunci Samson a strigat către Domnul și a zis: „Doamne Dumnezeule, adu-Ți aminte de mine, Te rog; Dumnezeule, dă-mi putere numai de data aceasta și, cu o singură lovitură, să mă răzbun pe filisteni pentru cei doi ochi ai mei!” 29Și Samson a îmbrățișat amândoi stâlpii de la mijloc pe care se sprijinea casa și s-a rezemat de ei; unul era la dreapta lui și altul, la stânga. 30Samson a zis: „Să mor împreună cu filistenii!” S-a plecat cu toată puterea, și casa a căzut peste domnitori și peste tot poporul care era acolo. Cei pe care i-a prăpădit la moartea lui au fost mai mulți decât cei pe care-i omorâse în timpul vieții. 31Frații lui și toată casa tatălui său s-au coborât și l-au luat. Când s-au suit înapoi, l-au îngropat între Țorea și Eștaol, în mormântul tatălui său Manoah. El fusese judecător în Israel douăzeci de ani.