Tit 1

1Pavel, rob al lui Dumnezeu și apostol al lui Isus Hristos potrivit cu credința aleșilor lui Dumnezeu și cunoștința adevărului, care este potrivit cu evlavia, 2în nădejdea vieții veșnice, făgăduite mai înainte de veșnicii de Dumnezeu, care nu poate să mintă, 3ci Și-a descoperit Cuvântul la vremea Lui prin propovăduirea care mi-a fost încredințată după porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, 4către Tit, adevăratul meu copil în credința noastră, a amândurora: Har și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Hristos, Mântuitorul nostru! 5Te-am lăsat în Creta ca să pui în rânduială ce mai rămâne de rânduit și să așezi prezbiteri în fiecare cetate, după cum ți-am poruncit: 6Dacă este cineva fără prihană, bărbat al unei singure neveste, având copii credincioși, care să nu fie învinuiți de destrăbălare sau neascultare. 7Căci episcopul, ca econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană, nu încăpățânat, nici mânios, nici dedat la vin, nici bătăuș, nici lacom de câștig mârșav, 8ci să fie primitor de oaspeți, iubitor de bine, cumpătat, drept, sfânt, înfrânat, 9să se țină de Cuvântul adevărat, care este potrivit cu învățătura, pentru ca să fie în stare să sfătuiască în învățătura sănătoasă și să înfrunte pe potrivnici. 10În adevăr, mai ales printre cei tăiați împrejur, sunt mulți nesupuși, flecari și amăgitori, 11cărora trebuie să li se astupe gura. Ei buimăcesc familii întregi, învățând pe oameni, pentru un câștig urât, lucruri pe care nu trebuie să le învețe. 12Unul dintre ei, chiar proroc al lor, a zis: „Cretanii sunt totdeauna niște mincinoși, niște fiare rele, niște pântece leneșe.” 13Mărturia aceasta este adevărată. De aceea mustră-i aspru, ca să fie sănătoși în credință 14și să nu se țină de basme evreiești și de porunci date de oameni, care se întorc de la adevăr. 15Totul este curat pentru cei curați, dar, pentru cei necurați și necredincioși, nimic nu este curat: până și mintea și cugetul le sunt spurcate. 16Ei se laudă că-L cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl tăgăduiesc, căci sunt o scârbă: nesupuși și netrebnici pentru orice faptă bună.

Ieremia 12

1Tu ești prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuși să Te întreb asupra orânduirilor Tale. Pentru ce propășește calea celor răi și toți mișeii trăiesc în pace? 2I-ai sădit, au prins rădăcină, cresc, fac rod. Ce-i drept, ești aproape de gura lor, dar departe de inima lor! 3Totuși Tu, Doamne, mă cunoști, mă vezi, îmi cercetezi inima și vezi că este cu Tine. Ia-i ca pe niște oi care trebuie tăiate și pregătește-i pentru ziua măcelului! 4Până când să se jelească țara și să se usuce iarba de pe toate câmpiile? Pier vitele și păsările din pricina răutății locuitorilor. Căci ei zic: „El (Ieremia) n-are să ne vadă sfârșitul!” 5„Dacă, alergând cu cei ce aleargă pe picioare, ei te obosesc, cum vei putea să te iei la întrecere cu niște cai? Și dacă nu te crezi la adăpost decât într-o țară liniștită, ce vei face pe malurile îngâmfate ale Iordanului? 6Căci chiar frații tăi și casa tatălui tău te vând, ei înșiși strigă în gura mare după tine. Nu-i crede când îți vor spune vorbe prietenoase.

Țara pustiită. Asupra pustiitorilor

7Mi-am părăsit casa și Mi-am lăsat moștenirea, am dat pe iubita Mea în mâinile vrăjmașilor ei. 8Moștenirea Mea a ajuns pentru Mine ca un leu în pădure, a mugit împotriva Mea, și de aceea o urăsc. 9A ajuns oare moștenirea Mea pentru Mine o pasăre de pradă pestriță, în jurul căreia se strâng păsările de pradă? Duceți-vă și strângeți toate fiarele câmpului și aduceți-le ca s-o mănânce! 10Un mare număr de păstori îmi pustiesc via, îmi calcă ogorul în picioare; ogorul meu cel plăcut îl prefac într-un pustiu părăsit. 11Îl pustiesc, și el stă trist și pustiit înaintea mea. Toată țara este pustiită, căci nimeni nu ia seama la ea. 12Peste toate înălțimile pustiei vin pustiitori, căci sabia Domnului mănâncă țara de la un capăt la altul, și nimeni nu-i lăsat în pace. 13Au semănat grâu, și seceră spini, s-au ostenit fără folos. Să vă fie rușine de ce culegeți în urma mâniei aprinse a Domnului!” 14„Așa vorbește Domnul despre toți vecinii Mei cei răi, care se ating de moștenirea pe care am dat-o poporului Meu Israel: ‘Iată, îi voi smulge din țara lor și voi smulge casa lui Iuda din mijlocul lor. 15Dar, după ce-i voi smulge, voi avea iarăși milă de ei și-i voi aduce înapoi pe fiecare în moștenirea lui și pe fiecare în țara lui. 16Și, dacă vor învăța căile poporului Meu, dacă vor jura pe Numele Meu zicând: «Viu este Domnul!» cum au învățat pe poporul Meu să jure pe Baal, atunci vor fi fericiți în mijlocul poporului Meu. 17Dar, dacă nu vor asculta nimic, voi nimici cu desăvârșire pe un astfel de popor, îl voi nimici și îl voi pierde’”, zice Domnul.

Osea 8

1Pune trâmbița în gură! Vrăjmașul vine ca un vultur peste Casa Domnului! Căci au călcat legământul Meu și au păcătuit împotriva Legii Mele. 2Atunci vor striga către Mine: ‘Dumnezeule, noi Te cunoaștem, noi, Israel!’ 3Israel a lepădat binele cu scârbă; de aceea vrăjmașul îl va urmări. 4Au pus împărați fără porunca Mea și căpetenii fără știrea Mea; au făcut idoli din argintul și aurul lor, de aceea vor fi nimiciți. 5Vițelul tău este o scârbă, Samario! Mânia Mea s-a aprins împotriva lor! Până când nu vor voi ei să se țină curați? 6Idolul acesta vine din Israel, un lucrător l-a făcut, și nu este Dumnezeu. De aceea, vițelul Samariei va fi făcut bucăți! 7Fiindcă au semănat vânt, vor secera furtună. Nu le va crește un spic de grâu; ce va răsări nu va da făină și, dacă ar da, ar mânca-o străinii. 8Israel este nimicit! Acum ei au ajuns printre neamuri ca un vas fără preț. 9Căci s-au dus în Asiria, ca un măgar sălbatic care umblă răzleț. Efraim a dat daruri ca să aibă prieteni! 10Chiar dacă ei dau daruri neamurilor, tot îi voi apăsa, ca să înceteze pentru puțină vreme să mai ungă vreun împărat și domni. 11Căci Efraim a zidit multe altare ca să păcătuiască, și altarele acestea l-au făcut să cadă în păcat. 12Chiar dacă-i scriu toate poruncile Legii Mele, totuși ele sunt privite ca ceva străin. 13Ei înjunghie vitele pe care Mi le aduc și carnea le-o mănâncă, de aceea Domnul nu le primește! Acum, Domnul Își aduce aminte de nelegiuirea lor și le va pedepsi păcatele: se vor întoarce în Egipt! 14Căci Israel a uitat pe Cel ce l-a făcut, și-a zidit palate și Iuda a înmulțit cetățile întărite; de aceea voi trimite foc în cetățile lor și le va mistui palatele.”

Amos 6

1Vai de cei ce trăiesc fără grijă în Sion și la adăpost pe muntele Samariei, vai de mai-marii aceștia ai celui dintâi dintre neamuri, la care aleargă casa lui Israel!… 2Treceți la Calne și vedeți, duceți-vă de acolo până la Hamatul cel mare și coborâți-vă în Gat, la filisteni. Sunt oare cetățile acestea mai înfloritoare decât cele două împărății ale voastre și este ținutul lor mai întins decât al vostru?… 3Credeți că ziua nenorocirii este departe și faceți să se apropie domnia silniciei. 4Ei se culcă pe paturi de fildeș și stau întinși alene pe așternuturile lor; mănâncă miei din turmă și viței puși la îngrășat. 5Aiurează în sunetul alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează de prăpădul lui Iosif! 7De aceea vor merge în robie în fruntea prinșilor de război și vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătați. 8Domnul Dumnezeu a jurat pe Sine Însuși și Domnul Dumnezeul oștirilor a zis: „Mi-e scârbă de mândria lui Iacov și-i urăsc palatele, de aceea voi da în mâna vrăjmașului cetatea cu tot ce este în ea.” 9Și, dacă vor mai rămâne zece oameni într-o casă, vor muri. 10Când unchiul său va lua pe cel mort să-l ardă, ridicându-i oasele din casă, și va întreba pe cel din fundul casei: „Mai este cineva cu tine?”, acela va răspunde: „Nimeni…” Iar celălalt va zice: „Tăcere! Căci nu trebuie să pomenim acum Numele Domnului!” 11Căci iată că Domnul poruncește să se dărâme casa cea mare și să se facă bucăți casa cea mică. 12Pot caii să alerge pe o stâncă? Sau poate cineva să are marea cu boii, de ați prefăcut judecata în otravă și roada dreptății în pelin? 13Vă bucurați de lucruri de nimic și ziceți: „Oare nu prin tăria noastră am câștigat noi putere?” 14„De aceea, iată, voi ridica împotriva voastră, casa lui Israel”, zice Domnul Dumnezeul oștirilor, „un neam care vă va asupri de la intrarea Hamatului până la pârâul pustiei.”