Ca un bun ispravnic

În perioada concediilor și a vacanțelor, luăm de multe ori vacanță și de la disciplină. Acesta e reflexul natural, dacă nu te mai trezești la ore fixe pentru a merge la seviciu sau la școală. Dacă ai o libertate mai mare de timp pentru a face strictul necesar, îți împarți ziua diferit și sari peste unele ocupații care pot fi amânate, fără să te simți vinovat că ai făcut asta. Totuși, nu putem lua pauză de la isprăvnicia care ne-a fost încredințată în lucrul pentru Împărăția lui Dumnezeu. Frumos cuvânt – isprăvnicie! Câți dintre noi mai știm ce înseamnă? Câți dintre tineri îl mai folosesc vreodată?

Îmi povestea cineva că, la un moment dat, a venit un șef mare din altă țară la firma la care lucra această persoană. În biroul său, avea un verset din Biblie afișat vizibil, la mare cinste:

„Încolo, ce se cere de la ispravnici este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredinţat lui” (1 Corinteni 4:2).

Prezența acestui verset a fost prilej de a-L mărturisi pe Domnul în fața acelui șef mare, venit din străinătate – „Suntem interesați ca totul să meargă bine în firmă, fiindcă așa ne cere Biblia, să fim corecți, conștiincioși, credincioși în îndeplinirea tuturor atribuțiilor de muncă și a sarcinilor care ne revin”. Într-adevăr, dacă vrem să găsim seturi de principii legate de muncă, de relațiile dintre angajator și angajat, dintre superior și subaltern, principii legate (răs) plata muncii și a salariilor, Bibla are multe de zis în acest domeniu.

Mare lecție este cea a isprăvniciei! Nici în concediu nu luăm pauză de la ea. Dacă ne facem un plan al ocupațiilor de peste zi, oare în orarul nostru zilnic, cât timp este rezervat pentru părtășia cu Domnul și pentru închinare, pentru disciplinele spirituale? Când luăm 24 de ore și le distribuim pentru diferite activități, ce procent de timp este alocat discuțiilor cu Directorul mare, cu Șeful ceresc? Această autoanaliză este absolut necesară pentru fiecare în parte.

Mare taină este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredințat lui! Fiindcă tot ce primim de la El trebuie să dăm mai departe altora. Harul nu se oprește în ograda noastră. El trece prin noi spre alții.

Ca nişte buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora după darul pe care l-a primit.(1 Petru 4:10)

Dumnezeu să ne ajute să fim ispravnici buni ai harului care ne-a fost dat!