Ești pasionat pentru Domnul? Ai pasiune pentru lucrurile Domnului? Pentru Cuvânt? Pentru sfințire? Cânți cu pasiune sau din formalitate și aparență? Ai pasiune pentru rugăciune? Este rugăciunea ta o conversație cu Tatăl sau un moment plin de rutină? Ai pasiune pentru Cuvânt? Îl citești ca să-L înțelegi sau ca să bifezi un obicei/rutină? Dar până la urmă ce înseamnă să fii pasionat? Cum identificăm un om plin de pasiune?
Dacă ar fi să ne uităm la alte obiceiuri, cum ar fi sportul sau diferite hobbyuri, aici vedem pasiunea manifestându-se prin practicarea acelui sport sau acelui hobby. Adică investești timp. Pe lângă asta, pasiunea se mai vede prin faptul cât te interesezi de acel sport, cauți să-ți îmbunătățești jocul, tehnica etc. Doar din aceste 2 explicații găsim 2 factori care alimentează pasiunea (pentru sport, hobbyuri) - timp petrecut și disponibilitatea de a te dezvolta în acel domeniu.
Desigur că atunci când vorbim de latura spirituală în mod categoric Duhul Sfânt este Cel care aduce pasiune în viața noastră. Asta vedem că s-a întâmplat în cazul ucenicilor la Rusalii. Această pasiune este întreținută mai departe de Duhul prin disponibilitatea pe care El ne-o dă pentru intimitate cu Domnul și în ascultare de Domnul. Deci din nou: timp și practicare.
Intimitatea cu Domnul presupune timp petrecut cu El. Timp care nu se rezumă doar la duminica, miercurea sau grupul mic. Timp se referă la conversație zilnică și ancorarea zilnică în Cuvânt. Intimitatea cu Domnul pe de altă parte, nu se referă doar la o secțiune de timp dintr-o zi sau săptămână, ci la acea conectare permanentă la gândul lui Cristos.
Dar intimitatea cu Domnul trebuie să fie acompaniată de ascultarea de Domnul. Adică cât din ceea ce am învățat din intimitatea cu Domnul se reflectă în practica vieții noastre, în deciziile noastre și în relația cu ceilalți? O statistică spune că omul pune în practică doar 18% din tot ceea ce știe/cunoaște, ceea ce este extrem de trist. Pasiunea pentru Domnul este direct influențată de modul în care trăim, învățăm/știm din Cuvânt. Domnul așteaptă de la noi nu doar să știm, ci să punem în practică ceea ce știm. Cu cât intimitatea cu Domnul este neîntreruptă și ascultarea de Domnul este neștirbită, cu atât pasiunea pentru lucrările Lui se va menține și va crește.