Și? E sărbătoare azi?…. Ce sărbătoare??? …. Ești sigur!?
De ce este sărbătoare că a intrat Isus în Ierusalim? (asta ca să încep cu întrebarea care este cel mai aproape cu ceea ce marcăm, de fapt, în această zi). De ce numim această zi „duminica floriilor”? (aaa, am și eu o explicație, dar oare e bună explicația?). De ce azi oamenii urează gânduri bune doar anumitor oameni? (păi, din cauza celei de doua întrebări. Aaa, păi știu, ca idee… dar din nou: e bună explicația?). Bun și atunci e sărbătoarea lor? Cum mai intră Isus în peisajul acesta?
Nu vreau să zdruncin convingerile nimănui, dar este bine să ne mai punem întrebări care să ne ajute să ne evaluăm acțiunile, atitudinile și motivațiile și poate chiar să facem schimbările necesare. Mai ales acele lucrurile care le facem de multă vreme și cărora le-am pierdut esența.
Mai degrabă această zi are de-a face cu pregătirea. Isus intră în etapa pregătirii Celei Mai Mari Lucrări pe care o avea de făcut ca parte a misiunii Lui pe acest pământ. Isus îi pregătește pe ucenici, îi pregătește pe farisei, pregătește conducerea din vremea aceea, pregătește mulțimea, pregătește lucrurile pentru modul cum acestea se vor desfășura. Când spun că pregătește mă refer la faptul că le dă de gândit, tuturor acestor categorii. Isus acționează într-un mod cu totul diferit de până atunci. Face lucruri care răstoarnă planurile tuturor celor implicați în acest tablou. Face lucruri care le dă cu totul peste cap așteptările. Cine se aștepta să intre călare pe un măgăruș? Cine se aștepta să dea de pământ cu toate prin Templu? Cine se aștepta să la urale și osanale? (că doar mai vizitase Isus Ierusalim și înainte). Cine se aștepta să se supere pe un smochin și să-l blesteme? Cine se aștepta să-i confrunte așa de direct pe farisei? (să zidești înapoi templul în 3 zile???)
Acest „neașteptat” din partea lui Isus este a doilea lucru, pe lângă pregătire care caracterizează această zi. I-a pregătit prin neașteptat pe cei din vremea Lui. Nu că până la acest moment nu mai făcuse Isus lucruri neașteptate, dar acum, după aprox. 3 ani de „tatonări” se formaseră taberele. Unii îl vedeau ca Împărat pământesc al lui Israel, alții se temeau tocmai de acest lucru. Se crease, probabil, un curent și de-o parte și de alta și presiunea creștea, dar Isus… într-un mod surprinzător și neașteptat le vorbește despre moartea Lui, despre o altfel de Împărăție, despre alte principii decât cele care-i guvernau pe ei. Și asta nu schimbă situația celor două tabere în sensul că una se bucură și cealaltă nu, ci le dă motive de gândire amândurora.
De aceea, în această zi uită de protocoale și obiceiuri și pune-ți două întrebări: Pentru ce te pregătește Isus? Te mai surprinde El?
תגובות