03 Iulie
- betaniaoradea
- 3 iul.
- 7 min de citit
Isaia 65
Am fost găsit de cei ce nu Mă căutau; M-am lăsat găsit de cei ce nu întrebau de Mine. Am zis: „Iată-Mă, iată-Mă!” către un neam care nu chema Numele Meu.
Mi-am întins mâinile toată ziua spre un popor răzvrătit, care umbla pe o cale rea, în voia gândurilor lui.
Spre un popor care nu contenește să Mă mânie în față, jertfind în grădini și aducând tămâie pe cărămizi.
Care locuiește în morminte și petrece noaptea în peșteri, mâncând carne de porc și având în străchini bucate necurate.
Care zice: „Dă-te-napoi, nu te apropia de mine, căci sunt mai sfânt decât tine!” Asemenea lucruri sunt un fum în nările Mele, un foc care arde toată ziua.
Iată ce am hotărât și nu voi tăcea: ci le voi răsplăti, da, le voi răsplăti în sân:
Nelegiuirile voastre și nelegiuirile părinților voștri, – zice Domnul – care au ars tămâie pe munți și M-au batjocorit pe dealuri; de aceea le voi măsura de două ori în sânul lor.
Așa vorbește Domnul: „După cum când se află must într-un strugure se zice: „Nu-l nimici, căci este o binecuvântare în el!” – tot așa voi face și Eu din pricina robilor Mei, ca să nu nimicesc totul.
Voi scoate o sămânță din Iacov, și din Iuda, un moștenitor al munților Mei; aleșii Mei vor stăpâni țara, și robii Mei vor locui în ea.
Saronul va fi o pășune pentru oi, și valea Acor un loc de odihnă pentru boi, pentru poporul Meu, care M-a căutat.
Dar pe voi, cari părăsiți pe Domnul, cari uitați muntele Meu cel sfânt, cari puneți o masă norocului și umpleți un pahar în cinstea sorții,
vă sortesc sabiei, și toți vă veți pleca pentru înjunghiere, căci Eu am chemat, și n-ați răspuns, am vorbit, și n-ați ascultat, ci ați făcut ce este rău înaintea Mea și ați ales ce nu-Mi place.”
De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Iată că robii Mei vor mânca, iar voi veți flămânzi; iată că robii Mei vor bea, iar voi veți înseta; iată că robii Mei se vor bucura, iar voi veți fi dați de rușine;
iată că robii Mei vor cânta de veselie, având inima plină de bucurie, iar voi veți striga, având inima plină de durere și veți urla, fiind cu duhul zdrobit.
Veți lăsa numele vostru ca blestem între aleșii Mei. Domnul Dumnezeu vă va omorî, și va da robilor Săi un alt nume.
Așa că cine se va binecuvânta în țară, se va binecuvânta în Dumnezeul Adevărului, și cine va jura în țară, va jura pe Dumnezeul Adevărului; căci necazurile trecute vor fi uitate, vor fi ascunse de ochii Mei.
Căci iată, Eu fac ceruri noi și un pământ nou, așa că nimeni nu-și va mai aduce aminte de cele trecute și nimănui nu-i vor mai veni în minte.
Ci vă veți bucura și vă veți veseli pe vecie pentru cele ce voi face: căci voi face din Ierusalim un loc de veselie, și din poporul lui, un prilej de bucurie.
Eu Însumi Mă voi veseli asupra Ierusalimului și Mă voi bucura de poporul Meu; acolo nu se va mai auzi nici plânsul, nici țipetele de groază.
Nu vor mai fi în el copii care să trăiască puține zile, nici bătrâni care să nu-și împlinească zilele. Căci cine va muri la vârsta de o sută de ani va fi încă tânăr, și păcătosul va fi blestemat numai la o sută de ani.
Vor zidii case și le vor locui; vor sădi vii și le vor mânca rodul.
Nu vor zidii case, pentru ca altul să locuiască în ele; nu vor sădi vii, pentru ca altul să le mănânce rodul; căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor, și aleșii Mei se vor bucura de lucrul mâinilor lor.
Nu vor munci degeaba și nu vor avea copii ca să-i vadă pierind; căci vor alcătui o sămânță binecuvântată de Domnul și copiii lor vor fi împreună cu ei.
Înainte ca să Mă cheme, le voi și răspunde; în timp ce vor vorbi încă, Eu îi voi asculta!
Lupul și mielul vor paște împreună, leul va mânca paie ca boul, și șarpele se va hrăni cu țărână; nu se va face niciun rău și nicio pagubă pe tot muntele Meu cel sfânt” – zice Domnul.
Matei 13
În aceeași zi, Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare.
O mulțime de noroade s-au strâns la El, așa că a trebuit să Se suie să șadă într-o corabie, iar tot norodul stătea pe țărm.
El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde și le-a zis: „Iată, semănătorul a ieșit să samene.
Pe când semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă drum, și au venit păsările și au mâncat-o.
O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult; a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc.
Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit și, pentru că n-avea rădăcină, s-a uscat.
O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut și au înăbușit-o.
O altă parte a căzut în pământ bun și a dat rod: un grăunte a dat o sută, altul șaizeci, altul treizeci.
Cine are urechi de auzit să audă.”
Ucenicii s-au apropiat de El și I-au zis: „De ce le vorbești în pilde?”
Isus le-a răspuns: „Pentru că vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției cerurilor, iar lor nu le-a fost dat.
Căci celui ce are, i se va da, și va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are.
De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd, și măcar că aud, nu aud și nici nu înțeleg.
Și cu privire la ei se împlinește prorocia lui Isaia, care zice: „Veți auzi cu urechile voastre și nu veți înțelege; veți privi cu ochii voștri și nu veți vedea.
Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi și au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, și să-i vindec.”
Dar ferice de ochii voștri că văd; și de urechile voastre că aud!
Adevărat vă spun că mulți proroci și oameni neprihăniți au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeți voi și nu le-au văzut; să audă lucrurile pe care le auziți voi, și nu le-au auzit.
Ascultați dar ce înseamnă pilda semănătorului:
Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăție și nu-l înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Aceasta este sămânța căzută lângă drum.
Sămânța căzută în locuri stâncoase este cel ce aude Cuvântul și-l primește îndată cu bucurie;
dar n-are rădăcină în el, ci ține până la o vreme; și cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.
Sămânța căzută între spini este cel ce aude Cuvântul, dar îngrijorările veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor înăbușă acest Cuvânt, și ajunge neroditor.
Iar sămânța căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul și-l înțelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul șaizeci, altul treizeci.”
Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânță bună în țarina lui.
Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină între grâu și a plecat.
Când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina.
Robii stăpânului casei au venit și i-au zis: ‘Doamne, n-ai semănat sămânță bună în țarina ta? De unde are dar neghină?’
El le-a răspuns: ‘Un vrăjmaș a făcut lucrul acesta.’ Și robii i-au zis: ‘Vrei dar să mergem s-o smulgem?’
‘Nu,’ le-a zis el, ‘ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeți și grâul împreună cu ea.
Lăsați-le să crească amândouă împreună până la seceriș; și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: ‘Smulgeți întâi neghina și legați-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul strângeți-l în grânarul meu.’”
El le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în țarina sa.
Grăuntele acesta este cel mai mic din toate semințele, dar, după ce a crescut, este mai mare decât zarzavaturile și se face un copac, așa că păsările cerului vin și își fac cuiburi în ramurile lui.”
Le-a spus o altă pildă și anume: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu aluatul pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină, până s-a dospit toată.”
Isus a spus noroadele toate aceste lucruri în pilde și nu le vorbea deloc fără pildă,
ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse de la întemeierea lumii.”
Atunci Isus a dat drumul noroadelor și a intrat în casă. Ucenicii Săi au venit la El și I-au zis: „Tâlcuiește-ne pilda cu neghina din țarină.”
El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânța bună este Fiul omului.
Țarina este lumea; sămânța bună sunt fiii Împărăției; neghina sunt fiii celui rău.
Vrăjmașul care a semănat-o este diavolul; secerișul este sfârșitul veacului; secerătorii sunt îngerii.
Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și la sfârșitul veacului.
Fiul omului va trimite pe îngerii Săi, și ei vor smulge din Împărăția Lui toate lucrurile care sunt pricină de păcătuire și pe cei ce săvârșesc fărădelegea
și-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Atunci cei neprihăniți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit să audă.
Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o țarină. Omul care o găsește o ascunde; și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea.
Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare bune.
Și, când găsește un mărgăritar de mare preț, se duce, vinde tot ce are și-l cumpără.
Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de pești.
După ce s-a umplut, pescarii îl trag la mal, se așează jos, strâng în vase pe cei buni, iar pe cei răi îi aruncă afară.
Tot așa va fi și la sfârșitul veacului. Îngerii vor ieși, vor despărți pe cei răi din mijlocul celor buni
și-i vor arunca în cuptorul aprins: acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
„Ați înțeles voi toate aceste lucruri?” „Da, Doamne,” I-au răspuns ei.
Și El le-a zis: „De aceea, orice cărturar, care a fost făcut ucenic al Împărăției cerurilor, se aseamănă cu un gospodar care scoate din visteria lui lucruri noi și lucruri vechi.”
După ce a sfârșit Isus pildele acestea, a plecat de acolo.
A venit în patria Sa și a început să învețe pe norod în sinagogă, așa că oamenii se mirau și ziceau: „De unde are El înțelepciunea și aceste minuni?
Oare nu este El fiul tâmplarului? Nu se cheamă mama Lui Maria și frații Lui Iacov, Iosif, Simon și Iuda?
Și surorile Lui nu sunt toate printre noi? Atunci, de unde are El toate lucrurile acestea?”
Și găseau în El o pricină de poticnire. Dar Isus le-a zis: „Un proroc nu este disprețuit decât în patria și în casa lui.”
Și n-a făcut multe minuni în locul acela din pricina necredinței lor.
Comentarii