Coloseni 2

1Vreau, în adevăr, să știți cât de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodiceea și pentru toți cei ce nu mi-au văzut fața în trup; 2pentru ca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniți în dragoste și să capete toate bogățiile plinătății de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, 3în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei. 4Spun lucrul acesta pentru ca nimeni să nu vă înșele prin vorbiri amăgitoare. 5Căci măcar că sunt departe cu trupul, totuși cu duhul sunt cu voi și privesc cu bucurie la buna rânduială care domnește între voi și la tăria credinței voastre în Hristos. 6Astfel dar, după cum ați primit pe Hristos Isus, Domnul, așa să și umblați în El, 7fiind înrădăcinați și zidiți în El, întăriți prin credință, după învățăturile care v-au fost date, și sporind în ea cu mulțumiri către Dumnezeu. 8Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia și cu o amăgire deșartă după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii, și nu după Hristos. 9Căci în El locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii. 10Voi aveți totul deplin în El, care este Capul oricărei domnii și stăpâniri. 11În El ați fost tăiați împrejur nu cu o tăiere împrejur făcută de mână, ci cu tăierea împrejur a lui Hristos, în dezbrăcarea de trupul poftelor firii noastre pământești, 12fiind îngropați împreună cu El prin botez și înviați în El și împreună cu El prin credința în puterea lui Dumnezeu, care L-a înviat din morți. 13Pe voi, care erați morți în greșelile voastre și în firea voastră pământească netăiată împrejur, Dumnezeu v-a adus la viață împreună cu El, după ce ne-a iertat toate greșelile. 14A șters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră și ne era potrivnic, și l-a nimicit pironindu-l pe cruce. 15A dezbrăcat domniile și stăpânirile și le-a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieșit biruitor asupra lor prin cruce. 16Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat, 17care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos. 18Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcându-și voia lui însuși printr-o smerenie și închinare la îngeri, amestecându-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mândrie deșartă, prin gândurile firii lui pământești, 19și nu se ține strâns de Capul din care tot trupul, hrănit și bine închegat, cu ajutorul încheieturilor și legăturilor, își primește creșterea pe care i-o dă Dumnezeu. 20Dacă ați murit împreună cu Hristos față de învățăturile începătoare ale lumii, de ce, ca și cum ați trăi încă în lume, vă supuneți la porunci ca acestea: 21„Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru”? 22Toate aceste lucruri, care pier odată cu întrebuințarea lor și sunt întemeiate pe porunci și învățături omenești, 23au, în adevăr, o înfățișare de înțelepciune într-o închinare voită, o smerenie și asprime față de trup, dar nu sunt de niciun preț împotriva gâdilării firii pământești.

Leviticul 22

Când să mănânce din jertfe

1Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2„Vorbește lui Aaron și fiilor lui ca să se ferească de lucrurile sfinte, care Îmi sunt închinate de copiii lui Israel și să nu necinstească Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul. 3Spune-le:

‘Orice om dintre urmașii voștri și din neamul vostru care se va apropia de lucrurile sfinte pe care le închină Domnului copiii lui Israel și care va avea pe el o necurăție, omul acela să fie nimicit dinaintea Mea. Eu sunt Domnul. 4Orice om din neamul lui Aaron care va avea lepră sau scurgere de sămânță să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu va fi curat. Tot așa și cel ce se va atinge de cineva spurcat prin atingerea de vreun mort, de cel ce va avea o lepădare de sămânță în somn, 5cel ce se va atinge de o târâtoare și se va spurca sau un om atins de vreo necurăție oarecare și care se va fi făcut necurat prin ea. 6Cine se va atinge de aceste lucruri va fi necurat până seara; să nu mănânce din lucrurile sfinte decât după ce își va scălda trupul în apă; 7după asfințitul soarelui va fi curat și, în urmă, va mânca din lucrurile sfinte, căci aceasta este hrana lui. 8Să nu mănânce dintr-o vită moartă sau sfâșiată, ca să nu se spurce cu ea. Eu sunt Domnul. 9Să păzească poruncile Mele, ca să nu-și ia pedeapsa pentru păcatul lor și să nu moară pentru că au necinstit lucrurile sfinte. Eu sunt Domnul, care îi sfințesc.

Cine să nu mănânce din lucrurile sfinte

10Niciun străin să nu mănânce din lucrurile sfinte; cel ce locuiește la un preot ca oaspete și cel tocmit cu ziua să nu mănânce din lucrurile sfinte. 11Dar robul cumpărat de preot cu preț de argint va putea să mănânce, tot așa și cel născut în casa lui; ei să mănânce din hrana lui. 12Fata unui preot măritată după un străin să nu mănânce din lucrurile sfinte aduse jertfă prin ridicare. 13Dar fata unui preot care va fi rămas văduvă sau despărțită de bărbat, fără să aibă copii, și care se va întoarce în casa tatălui său, ca atunci când era fată, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Dar niciun străin să nu mănânce din ea. 14Dacă un om mănâncă dintr-un lucru sfânt fără să bage de seamă, să dea preotului prețul lucrului sfânt, adăugând încă o cincime la el. 15Preoții să nu necinstească lucrurile sfinte aduse de copiii lui Israel, pe care le-au adus ei Domnului ca jertfă prin ridicare; 16ei vor face să apese astfel asupra lor păcatul de care s-ar face vinovați mâncând din lucrurile sfinte: căci Eu sunt Domnul, care îi sfințesc.’”

Jertfele să fie fără cusur

17Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 18„Vorbește lui Aaron și fiilor lui și tuturor copiilor lui Israel și spune-le:

‘Orice om din casa lui Israel sau dintre străinii din Israel care va aduce o ardere-de-tot Domnului, fie pentru împlinirea unei juruințe, fie ca dar de bunăvoie, 19să ia o parte bărbătească fără cusur din boi, miei sau capre, pentru ca jertfa să fie primită. 20Să nu aduceți niciuna care să aibă vreun cusur, căci n-ar fi primită. 21Dacă un om aduce Domnului din boi sau din oi o jertfă de mulțumire, fie pentru împlinirea unei juruințe, fie ca dar de bunăvoie, vita pentru jertfă să fie fără cusur, ca să fie primită; să n-aibă niciun cusur în ea. 22Să n-aduceți niciuna care să fie oarbă, slută sau ciuntită, care să aibă bube, râie sau pecingine; din acestea să n-aduceți pe altar ca jertfă mistuită de foc înaintea Domnului. 23Ca dar de bunăvoie, vei putea să jertfești un bou sau un miel cu un mădular prea lung sau prea scurt, dar, ca dar pentru împlinirea unei juruințe, nu va fi primit. 24Să n-aduceți Domnului un dobitoc cu boașele frânte, stricate, smulse sau tăiate; să nu-l aduceți ca jertfă în țara voastră. 25Nici să nu luați de la străin vreunul din aceste dobitoace ca să-l aduceți ca mâncare Dumnezeului vostru, căci sunt sluțite, au metehne, și n-ar fi primite.’” 26Domnul a zis lui Moise: 27„Vițelul, mielul sau iedul, după naștere, să mai rămână șapte zile cu mama sa și apoi, de la a opta zi înainte, va fi primit să fie adus Domnului ca jertfă mistuită de foc. 28Vaca, oaia sau capra să n-o înjunghiați ca jertfă în aceeași zi cu fătul ei. 29Când veți aduce Domnului o jertfă de mulțumire, s-o aduceți așa ca să fie primită. 30Vita să se mănânce în aceeași zi; să nu lăsați nimic din ea până a doua zi dimineața. Eu sunt Domnul. 31Să păziți poruncile Mele și să le împliniți. Eu sunt Domnul. 32Să nu necinstiți Numele Meu cel sfânt, ca să fiu sfințit în mijlocul copiilor lui Israel. Eu sunt Domnul, care vă sfințesc 33și care v-am scos din țara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul.”

Psalmul 100

Un psalm de laudă

1Strigați de bucurie către Domnul,

toți locuitorii pământului!

2Slujiți Domnului cu bucurie,

veniți cu veselie înaintea Lui!

3Să știți că Domnul este Dumnezeu!

El ne-a făcut, ai Lui suntem:

noi suntem poporul Lui și turma pășunii Lui.

4Intrați cu laude pe porțile Lui,

intrați cu cântări în curțile Lui!

Lăudați-L și binecuvântați-I Numele!

5Căci Domnul este bun; bunătatea Lui ține în veci

și credincioșia Lui, din neam în neam

Proverbele 1

Strigarea înțelepciunii

1Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,

2pentru cunoașterea înțelepciunii și învățăturii,

pentru înțelegerea cuvintelor minții;

3pentru căpătarea învățăturilor de bun-simț,

de dreptate, de judecată și de nepărtinire;

4ca să dea celor neîncercați agerime de minte,

tânărului cunoștință și chibzuință,

5să asculte însă și înțeleptul, și își va mări știința,

și cel priceput, și va căpăta iscusință

6pentru prinderea înțelesului unei pilde sau al unui cuvânt adânc,

înțelesul cuvintelor înțelepților și al cuvintelor lor cu tâlc.

7Frica de Domnul este începutul științei,

dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura.

8Ascultă, fiule, învățătura tatălui tău

și nu lepăda îndrumările mamei tale!

9Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul tău

și un lanț de aur la gâtul tău.

Ferirea de ispite

10Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească,

nu te lăsa câștigat de ei!

11Dacă-ți vor zice: „Vino cu noi!

Haidem să întindem curse, ca să vărsăm sânge,

să întindem fără temei lațuri celui nevinovat;

12haidem să-i înghițim de vii, ca Locuința morților,

și întregi, ca pe cei ce se coboară în groapă;

13vom găsi tot felul de lucruri scumpe

și ne vom umple casele cu pradă;

14vei avea și tu partea ta la fel cu noi,

o pungă vom avea cu toții”,

15fiule, să nu pornești la drum cu ei,

abate-ți piciorul de pe cărarea lor!

16Căci picioarele lor aleargă la rău

și se grăbesc să verse sânge.

17Dar degeaba se aruncă lațul

înaintea ochilor tuturor păsărilor,

18căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor

și sufletului lor îi întind ei lațuri.

19Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de câștig:

lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

Cei neascultători

20Înțelepciunea strigă pe ulițe,

își înalță glasul în piețe:

21strigă unde e zarva mai mare,

la porți, în cetate, își spune cuvintele ei:

22„Până când veți iubi prostia, proștilor?

Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura

și vor urî nebunii știința?

23Întoarceți-vă să ascultați mustrările mele!

Iată, voi turna duhul meu peste voi,

vă voi face cunoscute cuvintele mele…

24Fiindcă eu chem, și voi vă împotriviți,

fiindcă îmi întind mâna, și nimeni nu ia seama,

25fiindcă lepădați toate sfaturile mele

și nu vă plac mustrările mele,

26de aceea și eu voi râde când veți fi în vreo nenorocire,

îmi voi bate joc de voi când vă va apuca groaza,

27când vă va apuca groaza ca o furtună

și când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej,

când vor da peste voi necazul și strâmtorarea.

28Atunci mă vor chema, și nu voi răspunde;

mă vor căuta, și nu mă vor găsi.

29Pentru că au urât știința

și n-au ales frica de Domnul,

30pentru că n-au iubit sfaturile mele

și au nesocotit toate mustrările mele,

31de aceea se vor hrăni cu rodul umbletelor lor

și se vor sătura cu sfaturile lor.

32Căci împotrivirea proștilor îi ucide

și liniștea nebunilor îi pierde,

33dar cel ce m-ascultă va locui fără grijă,

va trăi liniștit și fără să se teamă de vreun rău.”