06 Septembrie

2 Samuel 1, 1Corinteni 12

2 Samuel 1

DOMNIA LUI DAVID

(Faptele apostolilor 13:22.)

Știrea morții lui Saul

1După moartea lui Saul, David, după ce bătuse pe amaleciți, se întorsese de două zile la Țiclag. 2A treia zi, a venit un om din tabăra lui Saul, cu hainele sfâșiate și cu capul presărat cu țărână. Când a ajuns în fața lui David, s-a aruncat cu fața la pământ și s-a închinat. 3David i-a zis: „De unde vii?” Și el i-a răspuns: „Am scăpat din tabăra lui Israel.” 4David i-a zis: „Spune-mi ce s-a întâmplat?” Și el a răspuns: „Poporul a fugit de pe câmpul de bătaie și un mare număr de oameni au căzut și au pierit; chiar și Saul și fiul său Ionatan au murit.” 5David a zis tânărului care-i aducea aceste vești: „De unde știi că Saul și fiul său Ionatan au murit?” 6Și tânărul care-i aducea aceste vești a răspuns: „Am venit din întâmplare pe muntele Ghilboa și Saul stătea rezemat în sulița lui, și carele și călăreții erau aproape să-l ajungă. 7Întorcându-se, m-a văzut și m-a chemat. Eu am zis: ‘Iată-mă!’ 8Și el mi-a zis: ‘Cine ești?’ I-am răspuns: ‘Eu sunt amalecit.’ 9Și a zis: ‘Apropie-te dar și omoară-mă, căci m-a apucat amețeala, măcar că sunt încă plin de viață.’ 10M-am apropiat de el și l-am omorât, știind bine că n-avea să mai rămână cu viață în urma înfrângerii. Am luat cununa împărătească de pe capul lui și brățara pe care o avea la braț și le-am adus aici, domnului meu.” 11David și-a apucat hainele și le-a sfâșiat și toți oamenii care erau lângă el au făcut același lucru. 12Au jelit, au plâns și au postit până seara de durere pentru Saul, pentru fiul său Ionatan, pentru poporul Domnului, fiindcă fuseseră tăiați cu sabia. 13David a zis tânărului care-i adusese aceste vești: „De unde ești?” Și el a răspuns: „Sunt fiul unui străin, al unui amalecit.” 14David i-a zis: „Cum nu ți-a fost frică să pui mâna pe unsul Domnului și să-l omori?” 15Și David a chemat pe unul din oamenii lui și a zis: „Apropie-te și omoară-l!” Omul acela a lovit pe amalecit, care a murit. 16Și David i-a zis: „Sângele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta, fiindcă ai zis: ‘Am omorât pe unsul Domnului!’”

Cântarea de jale a lui David pentru Saul și Ionatan

17Iată cântarea de jale pe care a alcătuit-o David pentru Saul și fiul său Ionatan 18și pe care a poruncit s-o învețe copiii lui Iuda. Este numită Cântarea Arcului și se află scrisă în Cartea Dreptului.

19„Fala ta, Israele, zace ucisă pe dealurile tale!

Cum au căzut vitejii!

20Nu spuneți lucrul acesta în Gat, nu răspândiți vestea aceasta în ulițele Ascalonului,

ca să nu se bucure fetele filistenilor,

ca să nu se laude fetelor celor netăiați împrejur.

21Munți din Ghilboa! Nici rouă, nici ploaie să nu cadă pe voi!

Să nu fie pe voi nici câmpii care să dea pârgă pentru darurile de mâncare!

Căci acolo au fost aruncate scuturile vitejilor,

scutul lui Saul, ca și când n-ar fi fost uns cu untdelemn.

22De la sângele celor răniți,

de la grăsimea celor mai voinici,

arcul lui Ionatan nu dădea înapoi niciodată

și sabia lui Saul nu se învârtea niciodată în vânt.

23Saul și Ionatan, care s-au plăcut și s-au iubit în timpul vieții lor,

n-au fost despărțiți nici la moarte;

erau mai ușori decât vulturii,

mai tari decât leii.

24Fiicele lui Israel, plângeți pe Saul, care vă îmbrăca în stacojiu și alte podoabe,

care vă punea găteli de aur pe hainele voastre!

25Cum au căzut vitejii în mijlocul luptei!

Cum a murit Ionatan pe dealurile tale!

26Mă doare după tine, frate Ionatane!

Tu erai plăcerea mea;

dragostea ta pentru mine era minunată,

mai presus de dragostea femeiască.

27Cum au căzut vitejii! Cum li s-au pierdut armele!”

1 Corinteni 12

Darurile duhovnicești

1În ce privește darurile duhovnicești, fraților, nu voiesc să fiți în necunoștință. 2Când erați păgâni, știți că vă duceați la idolii cei muți, după cum erați călăuziți. 3De aceea vă spun că nimeni, dacă vorbește prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: „Isus să fie anatema!” Și nimeni nu poate zice: „Isus este Domnul” decât prin Duhul Sfânt. 4Sunt felurite daruri, dar este același Duh; 5sunt felurite slujbe, dar este același Domn; 6sunt felurite lucrări, dar este același Dumnezeu, care lucrează totul în toți. 7Și fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora. 8De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înțelepciune; altuia, să vorbească despre cunoștință datorită aceluiași Duh; 9altuia, credința prin același Duh; altuia, darul tămăduirilor prin același Duh; 10altuia, puterea să facă minuni; altuia, prorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; și altuia, tălmăcirea limbilor. 11Dar toate aceste lucruri le face unul și același Duh, care dă fiecăruia în parte cum voiește.

Mădularele trupului

12Căci, după cum trupul este unul și are multe mădulare și după cum toate mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, tot așa este și Hristos. 13Noi toți, în adevăr, am fost botezați de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie iudei, fie greci, fie robi, fie slobozi, și toți am fost adăpați dintr-un singur Duh. 14Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe. 15Dacă piciorul ar zice: „Fiindcă nu sunt mână, nu sunt din trup”, nu este pentru aceasta din trup? 16Și dacă urechea ar zice: „Fiindcă nu sunt ochi, nu sunt din trup”, nu este pentru aceasta din trup? 17Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul? 18Acum dar, Dumnezeu a pus mădularele în trup, pe fiecare așa cum a voit El. 19Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul? 20Fapt este că sunt mai multe mădulare, dar un singur trup. 21Ochiul nu poate zice mâinii: „N-am trebuință de tine”; nici capul nu poate zice picioarelor: „N-am trebuință de voi.” 22Ba mai mult, mădularele trupului care par mai slabe sunt de neapărată trebuință. 23Și părțile trupului care par vrednice de mai puțină cinste le îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Așa că părțile mai puțin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumusețe, 24pe când cele frumoase n-au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în așa fel ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste, 25pentru ca să nu fie nicio dezbinare în trup, ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele. 26Și dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este prețuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el. 27Voi sunteți trupul lui Hristos și fiecare, în parte, mădularele lui. 28Și Dumnezeu a rânduit în Biserică întâi apostoli; al doilea, proroci; al treilea, învățători; apoi pe cei ce au darul minunilor; apoi pe cei ce au darul tămăduirilor, ajutorărilor, cârmuirilor și vorbirii în felurite limbi. 29Oare toți sunt apostoli? Toți sunt proroci? Toți sunt învățători? Toți sunt făcători de minuni? 30Toți au darul tămăduirilor? Toți vorbesc în alte limbi? Toți tălmăcesc? 31Umblați dar după darurile cele mai bune. Și vă voi arăta o cale nespus mai bună.