2 Samuel 8, 2 Corinteni 2
2 Samuel 8
Biruințele lui David
1După aceea, David a bătut pe filisteni și i-a smerit și a luat din mâna filistenilor cârmuirea capitalei lor. 2A bătut pe moabiți și i-a măsurat cu o frânghie, punându-i să se culce la pământ; a măsurat două frânghii ca să-i omoare și o frânghie plină ca să-i lase vii. Și moabiții au fost supuși lui David și i-au plătit un bir. 3David a bătut pe Hadadezer, fiul lui Rehob, împăratul din Țoba, când s-a dus să-și așeze iarăși stăpânirea peste râul Eufrat. 4David i-a luat o mie șapte sute de călăreți și douăzeci de mii de pedeștri; a tăiat vinele cailor de trăsură și n-a păstrat cai decât pentru o sută de care. 5Sirienii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadadezer, împăratul din Țoba, și David a ucis douăzeci și două de mii de sirieni. 6David a pus strajă în Siria Damascului. Și sirienii au fost supuși lui David și i-au plătit un bir. Domnul ocrotea pe David oriunde se ducea. 7Și David a luat scuturile de aur pe care le aveau slujitorii lui Hadadezer și le-a adus la Ierusalim. 8Împăratul David a mai luat multă aramă din Betah și din Berotai, cetățile lui Hadadezer. 9Toi, împăratul Hamatului, a auzit că David bătuse toată oștirea lui Hadadezer 10și a trimis pe fiul său Ioram la împăratul David, ca să-i ureze de bine și să-l laude că a pornit lupta împotriva lui Hadadezer și că l-a bătut. Căci Toi era în război cu Hadadezer. Ioram a adus vase de argint, vase de aur și vase de aramă. 11Împăratul David le-a închinat Domnului, cum închinase și argintul și aurul luate de la toate neamurile pe care le biruise, 12din Siria, din Moab, de la fiii lui Amon, de la filisteni, de la Amalec și din prada de la Hadadezer, fiul lui Rehob, împăratul din Țoba. 13La întoarcerea de la biruința lui asupra sirienilor, David și-a făcut iarăși un nume bătând în Valea Sării optsprezece mii de edomiți. 14A pus străji în Edom, a pus străji în tot Edomul. Și tot Edomul a fost supus lui David. Domnul ocrotea pe David pretutindeni pe unde mergea.
Înalții slujbași ai lui David
15David a împărățit peste Israel și făcea judecată și dreptate la tot poporul lui. 16Ioab, fiul Țeruiei, era mai-mare peste oștire; Iosafat, fiul lui Ahilud, era mai-mare peste scriitori; 17Țadoc, fiul lui Ahitub, și Ahimelec, fiul lui Abiatar, erau preoți; Seraia era logofăt; 18Benaia, fiul lui Iehoiada, era căpetenia cheretiților și a peletiților; și fiii lui David erau mari dregători.
2 Corinteni 2
1Am hotărât dar în mine să nu mă întorc la voi cu întristare. 2Căci, dacă vă întristez, de la cine să mă aștept la bucurie, dacă nu de la cel întristat de mine? 3Și v-am scris cum v-am scris, ca, la venirea mea, să n-am întristare din partea celor ce trebuiau să-mi facă bucurie și sunt încredințat, cu privire la voi toți, că bucuria mea este bucuria voastră a tuturor. 4V-am scris cu multă mâhnire și strângere de inimă, cu ochii scăldați în lacrimi, nu ca să vă întristați, ci ca să vedeți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi.
Iertarea celui pedepsit
5Dacă a fost cineva o pricină de întristare, nu m-a întristat numai pe mine, ci pe voi toți; cel puțin în parte, ca să nu spun prea mult. 6Este destul pentru omul acesta pedeapsa care i-a fost dată de cei mai mulți; 7așa că acum este mai bine să-l iertați și să-l mângâiați, ca să nu fie doborât de prea multă mâhnire. 8De aceea, vă rog să vă arătați iarăși dragostea față de el, 9căci v-am scris și cu gândul ca să vă pun la încercare și să văd dacă sunteți ascultători în totul. 10Dar pe cine iertați voi, îl iert și eu. În adevăr, ce am iertat eu – dacă am iertat ceva – am iertat pentru voi, în fața lui Hristos, 11ca să nu lăsăm pe Satana să aibă un câștig de la noi, căci nu suntem în neștiință despre planurile lui. 12Când am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, măcar că mi se deschisese acolo o ușă în Domnul, 13n-am avut liniște în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe fratele meu Tit; de aceea mi-am luat ziua bună de la frați și am plecat în Macedonia.
Slujba apostolului
14Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruință în Hristos și care răspândește prin noi în orice loc mireasma cunoștinței Lui. 15În adevăr, noi suntem înaintea lui Dumnezeu o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sunt pe calea mântuirii și printre cei ce sunt pe calea pierzării: 16pentru aceștia, o mireasmă de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă de la viață spre viață. Și cine este de ajuns pentru aceste lucruri? 17Căci noi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulți, ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.
Comments