Hagai 2

Splendoarea noului Templu

1În a douăzeci și una zi a lunii a șaptea, Cuvântul Domnului a vorbit prin profetul Hagai, zicând: 2„Vorbește-le lui Zerub-Babel, fiul lui Șealtiel, guvernatorul lui Iuda, lui Iosua, fiul lui Iehoțadak, marele preot, și rămășiței poporului, și spune-le:

3«Cine a mai rămas dintre voi, care a văzut această Casă în splendoarea ei de dinainte? Cum o vedeți acum? Nu pare ea ca o nimica în ochii voștri? 4Acum însă, fii tare, Zerub-Babel, zice Domnul. Fii tare, Iosua, fiul lui Iehoțadak, marele preot. Fiți tari și voi, tot poporul țării, zice Domnul, și lucrați. Căci Eu sunt cu voi, zice Domnul Oștirilor, 5potrivit promisiunii legământului pe care l-am încheiat cu voi când ați ieșit din Egipt. Duhul Meu rămâne în mijlocul vostru. Nu vă temeți!».

6Căci așa vorbește Domnul Oștirilor: «Peste puțină vreme, voi clătina încă o dată cerurile și pământul, marea și uscatul. 7Voi clătina toate națiunile și ele vor veni la Cel Dorit de toate națiunile, iar Eu voi umple de glorie această Casă, zice Domnul Oștirilor. 8Al Meu este argintul, al Meu este aurul, zice Domnul Oștirilor. 9Gloria acestei Case din urmă va fi mai mare decât a celei dintâi, zice Domnul Oștirilor, iar în locul acesta voi aduce pace!»“, zice Domnul Oștirilor.

Mustrări și promisiuni

10În a douăzeci și patra zi a lunii a noua, în al doilea an al lui Darius, Cuvântul Domnului i-a vorbit profetului Hagai, zicând: 11„Așa vorbește Domnul Oștirilor: «Întreabă-i pe preoți ce spune Legea: 12dacă un om duce în poala hainei sale carne sfințită și atinge cu poala hainei sale pâine, bucate fierte, vin, ulei sau orice alt fel de mâncare, vor fi acestea sfințite?»“.

Preoții au răspuns: „Nu!“.

13Hagai a zis: „Dar dacă cineva, care este necurat prin faptul că s-a atins de un trup mort, atinge unul dintre aceste lucruri, va deveni el necurat?“.

Preoții au răspuns: „Da, va deveni necurat“.

14Atunci Hagai a zis: „Tot așa este și poporul acesta, tot așa este și națiunea aceasta înaintea Mea“, zice Domnul, „și tot așa sunt toate lucrările mâinilor lor. Ceea ce-Mi aduc ei acolo ca jertfă este necurat.

15Și acum, uitați-vă cu atenție la ceea ce se întâmplă începând de azi! Până să se fi pus piatră pe piatră la Templul Domnului, 16cum era? Când venea cineva la o grămadă de douăzeci de măsuri de grâu, găsea doar zece, iar când venea la presa de struguri pentru a scoate cincizeci de măsuri de must, găsea doar douăzeci. 17Am lovit toate lucrările mâinilor voastre cu filoxeră, mălură și grindină, dar tot nu v-ați întors la Mine“, zice Domnul. 18„Uitați-vă cu atenție la ceea ce se întâmplă începând de azi, din a douăzeci și patra zi a lunii a noua, din ziua în care a fost pusă temelia la Templul Domnului. Uitați-vă cu atenție: 19mai este sămânță în hambar? Până acum nici via, nici smochinul, nici rodiul și nici măslinul n-au dat rod.

Dar din ziua aceasta vă voi binecuvânta“.

Promisiunea Domnului făcută lui Zerub-Babel

20Cuvântul Domnului i-a vorbit a doua oară lui Hagai, în a douăzeci și patra zi a lunii, și i-a zis: 21„Vorbește-i lui Zerub-Babel, guvernatorul lui Iuda, și spune-i: «Voi clătina cerurile și pământul, 22voi răsturna tronul regatelor, voi nimici puterea regatelor națiunilor și voi răsturna carele de război și pe cei ce le conduc. Caii și călăreții lor vor cădea, fiecare prin sabia propriului frate.

23În ziua aceea, zice Domnul Oștirilor, te voi lua pe tine, slujitorul Meu Zerub-Babel, fiul lui Șealtiel, zice Domnul, și te voi face precum inelul cu sigiliu, căci pe tine te-am ales»“, zice Domnul Oștirilor.

Ioan 3

Isus și Nicodim

1Era un om dintre farisei, pe nume Nicodim, un conducător al iudeilor.

2Acesta a venit la Isus noaptea și I-a zis:

‒ Rabbi, știm că de la Dumnezeu ai venit ca învățător, căci nimeni nu poate face aceste semne pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.

3Isus a răspuns și i-a zis:

‒ Adevărat, adevărat îți spun, dacă cineva nu este născut din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu!

4Nicodim I-a spus:

‒ Cum se poate naște un om, bătrân fiind? Poate el oare să intre a doua oară în pântecul mamei lui și să fie născut?

5Isus a răspuns:

‒ Adevărat, adevărat îți spun, dacă cineva nu este născut din apă și din Duh, nu poate să intre în Împărăția lui Dumnezeu! 6Ce este născut din carne este carne, iar ce este născut din Duh este duh. 7Să nu rămâi uimit că ți-am spus: „Trebuie să fiți născuți din nou!“. 8Vântul suflă încotro vrea și-i auzi vuietul, dar nu știi de unde vine și unde se duce. Tot așa se întâmplă cu oricine este născut din Duhul.

9Nicodim a răspuns și I-a zis:

‒ Cum se pot întâmpla aceste lucruri?

10Isus a răspuns și i-a zis:

‒ Tu ești învățătorul lui Israel și nu cunoști aceste lucruri? 11Adevărat, adevărat îți spun că noi vorbim ceea ce știm și mărturisim despre ce am văzut, dar voi nu primiți mărturia noastră. 12Dacă v-am vorbit despre lucrurile pământești și nu credeți, cum veți crede dacă vă voi vorbi despre lucrurile cerești? 13Nimeni nu s-a suit în Cer în afară de Cel Care a coborât din Cer, adică de Fiul Omului, Care este în Cer. 14Și, așa cum Moise a înălțat șarpele în deșert, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul Omului, 15pentru ca oricine crede în El să aibă viață veșnică.

16Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. 17Căci Dumnezeu nu L-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El. 18Cel ce crede în El nu este judecat; însă cel ce nu crede a și fost judecat, pentru că nu a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu. 19Și judecata este aceasta: Lumina a venit în lume, dar oamenii au iubit mai mult întunericul decât Lumina, pentru că faptele lor erau rele. 20Căci oricine face fapte rele urăște Lumina și nu vine la Lumină, ca să nu i se dea în vileag faptele. 21Dar cel ce trăiește adevărul vine la Lumină, ca să-i fie dezvăluite faptele, fiindcă sunt înfăptuite în Dumnezeu.

Mărturia lui Ioan Botezătorul despre Isus

22După aceea, Isus și ucenicii Lui au venit în regiunea Iudeei. El stătea acolo cu ei și boteza. 23Ioan boteza și el în Ainon, aproape de Saleim, pentru că acolo erau multe ape, și oamenii continuau să vină și să fie botezați. 24Căci Ioan încă nu fusese aruncat în închisoare. 25Între unii din ucenicii lui Ioan și un iudeu a apărut o controversă cu privire la curățire.

26Au venit la Ioan și i-au zis:

‒ Rabbi, iată că Cel Ce era cu tine dincolo de Iordan, Cel despre Care tu ai mărturisit, botează și toți se duc la El!

27Ioan a răspuns și a zis:

‒ Omul nu poate primi decât ceea ce i-a fost dat din Cer. 28Voi înșivă îmi sunteți martori că am zis: „Nu sunt eu Cristosul, ci eu sunt trimis înaintea Aceluia“. 29Cel ce are mireasă este mire. Însă prietenul mirelui, cel care stă și-l aude, se bucură foarte mult de glasul mirelui. Prin urmare, această bucurie a mea este deplină. 30El trebuie să crească, iar eu să mă micșorez.

31Cel Ce vine de sus este deasupra tuturor. Cel ce vine de pe pământ este pământesc și vorbește lucruri de pe pământ. Cel Ce vine din Cer este deasupra tuturor. 32El mărturisește despre ceea ce a văzut și a auzit, dar nimeni nu primește mărturia Lui. 33Cel ce primește mărturia Lui confirmă că Dumnezeu este adevărat. 34Căci Cel pe Care L-a trimis Dumnezeu vorbește cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu-I dă Duhul cu măsură. 35Tatăl Îl iubește pe Fiul și a dat toate lucrurile în mâna Lui. 36Cel ce crede în Fiul are viața veșnică, dar cel ce nu ascultă de Fiul nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.