13 Noiembrie

1 Cronici 5, 6 - Evrei 9

1 Cronici 5

Urmașii lui Ruben

1Fiii lui Ruben, întâiul născut al lui Israel – căci el era întâiul născut, dar, pentru că a spurcat patul tatălui său, dreptul lui de întâi născut a fost dat fiilor lui Iosif, fiul lui Israel. Totuși Iosif n-a fost scris în spițele de neam ca întâi născut. 2Iuda a fost în adevăr puternic printre frații săi și din el a ieșit un domnitor, dar dreptul de întâi născut este al lui Iosif. 3Fiii lui Ruben, întâiul născut al lui Israel: Enoh, Palu, Hețron și Carmi. 4Fiii lui Ioel: Șemaia, fiul său; Gog, fiul său; Șimei, fiul său; 5Mica, fiul său; Reaia, fiul său; Baal, fiul său; 6Beera, fiul său, pe care l-a luat rob Tilgat-Pilneser, împăratul Asiriei; el era domnul rubeniților. 7Frații lui Beera, după familiile lor, așa cum sunt înscriși în spițele neamului după neamurile lor: cel dintâi, Ieiel; Zaharia; 8Bela, fiul lui Azaz, fiul lui Șema, fiul lui Ioel. Bela locuia la Aroer și până la Nebo și la Baal-Meon; 9la răsărit, locuia până la intrarea pustiei, de la râul Eufrat, căci turmele lor erau în mare număr în țara Galaadului. 10Pe vremea lui Saul, au făcut război cu hagareniții, care au căzut în mâinile lor și au locuit în corturile lor, pe toată partea de răsărit a Galaadului.

Urmașii lui Gad

11Fiii lui Gad locuiau în fața lor, în țara Basanului, până la Salca. 12Ioel, cel dintâi, Șafam, al doilea, Iaenai și Șafat, în Basan. 13Frații lor, după casele părinților lor: Micael, Meșulam, Șeba, Iorai, Iaecan, Zia și Eber, șapte. 14Iată fiii lui Abihail, fiul lui Huri, fiul lui Iaroah, fiul lui Galaad, fiul lui Micael, fiul lui Ieșișai, fiul lui Iahdo, fiul lui Buz; 15Ahi, fiul lui Abdiel, fiul lui Guni, era căpetenia caselor părinților lor. 16Ei locuiau în Galaad, în Basan, și în cetățile lor și în toate împrejurimile Saronului, până la marginile lor. 17Toți au fost scriși în spițele de neamuri pe vremea lui Iotam, împăratul lui Iuda, și pe vremea lui Ieroboam, împăratul lui Israel. 18Fiii lui Ruben, gadiții și jumătate din seminția lui Manase aveau oameni viteji, care purtau scut și sabie, trăgeau cu arcul și erau deprinși cu războiul, în număr de patruzeci și patru de mii șapte sute șaizeci în stare să meargă la oaste. 19Au făcut război cu hagareniții, cu Ietur, cu Nafiș și cu Nodab. 20Au primit ajutor împotriva lor și hagareniții și toți cei ce erau cu ei au fost dați în mâinile lor. Căci, în timpul luptei, strigaseră către Dumnezeu, care i-a ascultat, pentru că se încrezuseră în El. 21Și le-au luat turmele, cincizeci de mii de cămile, două sute cincizeci de mii de oi, două mii de măgari și o sută de mii de inși, 22căci au fost mulți morți, pentru că lupta venea de la Dumnezeu. Și s-au așezat în locul lor până în vremea când au fost luați în robie.

Jumătatea seminției lui Manase

23Fiii jumătății seminției lui Manase locuiau în țară, de la Basan până la Baal-Hermon și Senir, și pe muntele Hermon; erau mulți la număr. 24Iată căpeteniile caselor părinților lor: Efer, Ișei, Eliel, Azriel, Ieremia, Hodavia și Iahdiel, oameni viteji, oameni vestiți, căpeteniile caselor părinților lor. 25Dar au păcătuit împotriva Dumnezeului părinților lor și au curvit după dumnezeii popoarelor țării pe care Dumnezeu le nimicise dinaintea lor. 26Dumnezeul lui Israel a ațâțat duhul lui Pul, împăratul Asiriei, și duhul lui Tilgat-Pilneser, împăratul Asiriei, și Tilgat-Pilneser a luat robi pe rubeniți, gadiți și jumătate din seminția lui Manase și i-a dus la Halah, la Habor, la Hara și la râul Gozan, unde au rămas până în ziua de azi.

1 Cronici 6

Urmașii lui Levi

1Fiii lui Levi: Gherșom, Chehat și Merari. 2Fiii lui Chehat: Amram, Ițehar, Hebron și Uziel. 3Fiii lui Amram: Aaron și Moise, și Maria. Fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar și Itamar. 4Eleazar a născut pe Fineas; Fineas a născut pe Abișua; 5Abișua a născut pe Buchi; Buchi a născut pe Uzi; 6Uzi a născut pe Zerahia; Zerahia a născut pe Meraiot; 7Meraiot a născut pe Amaria; Amaria a născut pe Ahitub; 8Ahitub a născut pe Țadoc; Țadoc a născut pe Ahimaaț; 9Ahimaaț a născut pe Azaria; Azaria a născut pe Iohanan; 10Iohanan a născut pe Azaria, care a fost preot în casa pe care a zidit-o Solomon la Ierusalim; 11Azaria a născut pe Amaria; Amaria a născut pe Ahitub; 12Ahitub a născut pe Țadoc; Țadoc a născut pe Șalum; 13Șalum a născut pe Hilchia; Hilchia a născut pe Azaria; 14Azaria a născut pe Seraia; Seraia a născut pe Iehoțadac. 15Iehoțadac a plecat și el când a dus Domnul în robie pe Iuda și Ierusalimul prin Nebucadnețar.

Urmașii fiilor lui Levi

16Fiii lui Levi: Gherșom, Chehat și Merari. 17Iată numele fiilor lui Gherșom: Libni și Șimei. 18Fiii lui Chehat: Amram, Ițehar, Hebron și Uziel. 19Fiii lui Merari: Mahli și Muși. Acestea sunt familiile lui Levi, după părinții lor. 20Din Gherșom: Libni, fiul său; Iahat, fiul său; Zima, fiul său; 21Ioah, fiul său; Ido, fiul său; Zerah, fiul său; Ieatrai, fiul său. 22Fiii lui Chehat: Aminadab, fiul său; Core, fiul său; Asir, fiul său; 23Elcana, fiul său; Ebiasaf, fiul său; Asir, fiul său; 24Tahat, fiul său; Uriel, fiul său; Ozia, fiul său; Saul, fiul său. 25Fiii lui Elcana: Amasai și Ahimot; 26Elcana, fiul său; Elcana-Țofai, fiul său; Nahat, fiul său; 27Eliab, fiul său; Ieroham, fiul său; Elcana, fiul său 28și fiii lui Samuel, întâiul născut: Vașni și Abia. 29Fiii lui Merari: Mahli; Libni, fiul său; Șimei, fiul său; Uza, fiul său; 30Șimea, fiul său; Haghia, fiul său; Asaia, fiul său.

Leviții cântăreți: Heman, Asaf și Etan

31Iată aceia pe care i-a pus David pentru cârmuirea cântării în Casa Domnului, de când a avut chivotul un loc de odihnă: 32ei împlineau slujba de cântăreți înaintea locașului cortului întâlnirii, până când a zidit Solomon Casa Domnului la Ierusalim și își făceau slujba după rânduiala care le era poruncită. 33Iată cei ce slujeau cu fiii lor. Dintre fiii chehatiților: Heman, cântărețul, fiul lui Ioel, fiul lui Samuel, 34fiul lui Elcana, fiul lui Ieroham, fiul lui Eliel, fiul lui Toah, 35fiul lui Țuf, fiul lui Elcana, fiul lui Mahat, fiul lui Amasai, 36fiul lui Elcana, fiul lui Ioel, fiul lui Azaria, fiul lui Țefania, 37fiul lui Tahat, fiul lui Asir, fiul lui Ebiasaf, fiul lui Core, 38fiul lui Ițehar, fiul lui Chehat, fiul lui Levi, fiul lui Israel. 39Fratele său Asaf, care stătea la dreapta sa, Asaf, fiul lui Berechia, fiul lui Șimea, 40fiul lui Micael, fiul lui Baaseia, fiul lui Malchia, 41fiul lui Etni, fiul lui Zerah, fiul lui Adaia, 42fiul lui Etan, fiul lui Zima, fiul lui Șimei, 43fiul lui Iahat, fiul lui Gherșom, fiul lui Levi. 44Fiii lui Merari, frații lor, la stânga; Etan, fiul lui Chiși, fiul lui Abdi, fiul lui Maluc, 45fiul lui Hașabia, fiul lui Amația, fiul lui Hilchia, 46fiul lui Amți, fiul lui Bani, fiul lui Șemer, 47fiul lui Mahli, fiul lui Muși, fiul lui Merari, fiul lui Levi.

Familia lui Aaron

48Frații lor, leviții, erau însărcinați cu toată slujba locașului Casei lui Dumnezeu. 49Aaron și fiii săi aduceau jertfe pe altarul arderilor-de-tot și tămâie pe altarul tămâii, împlineau toate slujbele în Locul Preasfânt și făceau ispășire pentru Israel, potrivit cu tot ce poruncise Moise, robul lui Dumnezeu. 50Iată fiii lui Aaron: Eleazar, fiul său; Fineas, fiul său; Abișua, fiul său; 51Buchi, fiul său; Uzi, fiul său; Zerahia, fiul său; 52Meraiot, fiul său; Amaria, fiul său; Ahitub, fiul său; 53Țadoc, fiul său; Ahimaaț, fiul său.

Locurile date leviților

54Iată locuințele lor, după satele lor, în hotarele care le-au fost însemnate. Fiilor lui Aaron din familia chehatiților, ieșiți cei dintâi la sorți, 55li s-a dat Hebronul în țara lui Iuda și locurile lui de pășunat, 56dar câmpia cetății și satele ei au fost date lui Caleb, fiul lui Iefune. 57Fiilor lui Aaron li s-a dat cetatea de scăpare Hebron, Libna și locurile ei de pășunat, Iatir, Eștemoa cu locurile ei de pășunat, 58Hilen cu locurile lui de pășunat, Debir cu locurile lui de pășunat, 59Așan cu locurile lui de pășunat, Bet-Șemeș cu locurile lui de pășunat 60și din seminția lui Beniamin: Gheba cu locurile ei de pășunat, Alemet cu locurile lui de pășunat, Anatot cu locurile lui de pășunat. Toate cetățile lor erau treisprezece cetăți, după familiile lor. 61Celorlalți fii ai lui Chehat li s-au dat prin sorți zece cetăți din familiile seminției lui Efraim, din seminția lui Dan, și din jumătatea seminției lui Manase. 62Fiii lui Gherșom, după familiile lor, au căpătat treisprezece cetăți din seminția lui Isahar, din seminția lui Așer, din seminția lui Neftali și din seminția lui Manase în Basan. 63Fiii lui Merari, după familiile lor, au căpătat prin sorți douăsprezece cetăți din seminția lui Ruben, din seminția lui Gad și din seminția lui Zabulon. 64Copiii lui Israel au dat astfel leviților cetățile și locurile lor de pășunat. 65Au dat prin sorți, din seminția fiilor lui Iuda, din seminția fiilor lui Simeon și din seminția fiilor lui Beniamin, aceste cetăți, pe care le-au numit pe nume. 66Cât pentru celelalte familii ale fiilor lui Chehat, cetățile ținutului lor au fost luate din seminția lui Efraim. 67Le-au dat cetatea de scăpare Sihem cu locurile lui de pășunat, în muntele lui Efraim, Ghezer cu locurile lui de pășunat, 68Iocmeam cu locurile lui de pășunat, Bet-Horon cu locurile lui de pășunat, 69Aialon cu locurile lui de pășunat și Gat-Rimon cu locurile lui de pășunat 70și, din jumătatea seminției lui Manase, au dat: Aner cu locurile lui de pășunat și Bileam cu locurile lui de pășunat, pentru familia celorlalți fii ai lui Chehat. 71Fiilor lui Gherșom le-au dat: din familia jumătății seminției lui Manase, Golan în Basan cu locurile lui de pășunat și Aștarot cu locurile lui de pășunat; 72din seminția lui Isahar: Chedeș cu locurile lui de pășunat, Dobrat cu locurile lui de pășunat, 73Ramot cu locurile lui de pășunat și Anem cu locurile lui de pășunat; 74din seminția lui Așer: Mașal cu locurile lui de pășunat, Abdon cu locurile lui de pășunat, 75Hucoc cu locurile lui de pășunat și Rehob cu locurile lui de pășunat, 76și din seminția lui Neftali: Chedeș din Galileea cu locurile lui de pășunat, Hamon cu locurile lui de pășunat și Chiriataim cu locurile lui de pășunat. 77Celorlalți leviți, fiilor lui Merari, le-au dat, din seminția lui Zabulon: Rimono cu locurile lui de pășunat și Tabor cu locurile lui de pășunat, 78iar de cealaltă parte a Iordanului, în fața Ierihonului, la răsărit de Iordan, din seminția lui Ruben: Bețer, în pustie, cu locurile lui de pășunat, Iahța cu locurile ei de pășunat, 79Chedemot cu locurile lui de pășunat și Mefaat cu locurile lui de pășunat, 80și din seminția lui Gad: Ramot din Galaad cu locurile lui de pășunat, Mahanaim cu locurile lui de pășunat, 81Hesbon cu locurile lui de pășunat și Iaezer cu locurile lui de pășunat.

Evrei 9

1Legământul dintâi avea și el porunci privitoare la slujba dumnezeiască și la un locaș pământesc de închinare. 2În adevăr, s-a făcut un cort. În partea dinainte, numită „Locul Sfânt”, erau sfeșnicul, masa și pâinile pentru punerea înaintea Domnului; 3după perdeaua a doua se afla partea cortului care se chema „Locul Preasfânt”. 4El avea un altar de aur pentru tămâie și chivotul legământului, ferecat peste tot cu aur. În chivot erau un vas de aur cu mană, toiagul lui Aaron, care înfrunzise, și tablele legământului. 5Deasupra erau heruvimii slavei, care acopereau capacul ispășirii cu umbra lor. Nu este vremea să vorbim acum cu de-amănuntul despre aceste lucruri. 6Și după ce au fost întocmite astfel lucrurile acestea, preoții care fac slujbele, intră totdeauna în partea dintâi a cortului. 7Dar în partea a doua intră numai marele preot, o dată pe an, și nu fără sânge, pe care îl aduce pentru sine însuși și pentru păcatele din neștiință ale norodului. 8Prin aceasta, Duhul Sfânt arăta că drumul în Locul Preasfânt nu era încă deschis câtă vreme stătea în picioare cortul dintâi. 9Aceasta era o asemănare pentru vremurile de acum, când se aduc daruri și jertfe care nu pot duce pe cel ce se închină în felul acesta la desăvârșirea cerută de cugetul lui. 10Ele sunt doar niște porunci pământești, date ca toate cele privitoare la mâncăruri, băuturi și felurite spălături, până la o vreme de îndreptare. 11Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare și mai desăvârșit, care nu este făcut de mâini, adică nu este din zidirea aceasta, 12și a intrat, o dată pentru totdeauna, în Locul Preasfânt nu cu sânge de țapi și de viței, ci cu însuși sângele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veșnică. 13Căci, dacă sângele taurilor și al țapilor și cenușa unei vaci, stropite peste cei întinați, îi sfințesc și le aduc curățirea trupului, 14cu cât mai mult sângele lui Hristos, care, prin Duhul cel veșnic, S-a adus pe Sine Însuși jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăți cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiți Dumnezeului celui viu! 15Și tocmai de aceea este El Mijlocitorul unui legământ nou, pentru ca, prin moartea Lui pentru răscumpărarea din abaterile făptuite sub legământul dintâi, cei ce au fost chemați să capete veșnica moștenire care le-a fost făgăduită. 16În adevăr, acolo unde este un testament, trebuie neapărat să aibă loc moartea celui ce l-a făcut. 17Pentru că un testament nu capătă putere decât după moarte. N-are nicio putere câtă vreme trăiește cel ce l-a făcut. 18De aceea și întâiul legământ n-a fost sfințit fără sânge. 19Și, într-adevăr, Moise, după ce a rostit înaintea întregului norod toate poruncile Legii, a luat sânge de viței și de țapi, cu apă, lână stacojie și isop, a stropit cartea și tot norodul 20și a zis: „Acesta este sângele legământului care a poruncit Dumnezeu să fie făcut cu voi.” 21De asemenea, a stropit cu sânge cortul și toate vasele pentru slujbă. 22Și, după Lege, aproape totul este curățit cu sânge; și fără vărsare de sânge, nu este iertare. 23Dar, deoarece chipurile lucrurilor care sunt în ceruri au trebuit curățite în felul acesta, trebuia ca înseși lucrurile cerești să fie curățite cu jertfe mai bune decât acestea. 24Căci Hristos n-a intrat într-un locaș de închinare făcut de mână omenească, după chipul adevăratului locaș de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfățișeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu. 25Și nu ca să Se aducă de mai multe ori jertfă pe Sine Însuși, ca marele preot care intră în fiecare an în Locul Preasfânt cu un sânge care nu este al lui, 26fiindcă atunci ar fi trebuit să pătimească de mai multe ori de la întemeierea lumii, pe când acum, la sfârșitul veacurilor, S-a arătat o singură dată ca să șteargă păcatul prin jertfa Sa. 27Și, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata, 28tot așa, Hristos, după ce S-a adus jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora, Se va arăta a doua oară nu în vederea păcatului, ci ca să aducă mântuirea celor ce-L așteaptă.