17 Martie
- acum 4 ore
- 9 min de citit

Luca 13
Chemare la pocăință
1În acea vreme, au sosit unii și I-au istorisit lui Isus despre galileenii al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor. 2Isus, răspunzând, le-a zis: „Credeți că acești galileeni au fost mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni, pentru că au suferit aceste lucruri? 3Vă spun că nu! Dar dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri într-un fel asemănător! 4Sau credeți că acei optsprezece peste care a căzut turnul Siloamului și i-a omorât au fost mai vinovați decât toți ceilalți oameni care locuiesc în Ierusalim? 5Vă spun că nu! Ci dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri într-un fel asemănător!“.
6Apoi le-a spus această pildă: „Un om avea un smochin plantat în via sa. A venit să caute roade în el, dar n-a găsit. 7Atunci i-a zis agricultorului: «Iată că sunt deja trei ani de când vin și caut roade în acest smochin, dar nu găsesc! Taie-l! De ce să mai secătuiască pământul degeaba?».
8Însă acesta, răspunzând, i-a zis: «Stăpâne, mai lasă-l și anul acesta, iar eu voi săpa în jurul lui și îi voi pune gunoi. 9Poate că, de acum înainte, va face roade. Dacă nu, îl vei tăia!»“.
Vindecarea unei femei într-o zi de sabat
10Într-o zi de sabat, Isus îi învăța pe oameni într-una dintre sinagogi. 11Și iată că acolo era o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputință. Ea era încovoiată și nu se putea îndrepta pe deplin. 12Când a văzut-o, Isus a chemat-o și i-a zis: „Femeie, ești eliberată de neputința ta!“. 13El Și-a întins mâinile peste ea și deodată ea s-a îndreptat; și-L glorifica pe Dumnezeu.
14Însă conducătorul sinagogii, indignat că Isus a vindecat în ziua de sabat, a zis mulțimii:
‒ Sunt șase zile în care trebuie să se lucreze. Veniți deci în acele zile să fiți vindecați, nu în ziua de sabat!
15Dar Domnul i-a răspuns și a zis:
‒ Ipocriților! Oare în ziua de sabat nu-și dezleagă fiecare dintre voi boul sau măgarul de la iesle și-l duce să-l adape? 16Această femeie, care este o fiică a lui Avraam și pe care, iată, Satan a ținut-o legată timp de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua de sabat?
17Toți împotrivitorii Lui au rămas de rușine când a zis aceste lucruri. Și întreaga mulțime se bucura de toate lucrurile minunate care se înfăptuiau prin El.
Pilda bobului de muștar și a drojdiei
(Mt. 13:31‑32; Mc. 4:30‑32)
18Prin urmare, El a zis:
‒ Cu ce se aseamănă Împărăția lui Dumnezeu, și cu ce o voi asemăna? 19Ea este ca un bob de muștar, pe care l-a luat un om și l-a aruncat în grădina lui. El a crescut și a devenit un pom, iar păsările cerului și-au făcut cuibul între ramurile lui.
20El a zis iarăși:
‒ Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu? 21Este ca drojdia, pe care a luat-o o femeie și a pus-o în trei măsuri de făină, până a dospit tot aluatul.
Intrarea în Împărăție
(Mt. 7:13‑14, 22‑23; 8:11‑12)
22 Isus trecea prin cetăți și prin sate, învățându-i pe oameni și continuându-Și călătoria spre Ierusalim.
23Cineva L-a întrebat:
‒ Doamne, numai câțiva vor fi mântuiți?
El le-a zis:
24‒ Străduiți-vă să intrați pe ușa cea îngustă! Căci vă spun că mulți vor încerca să intre, dar nu vor putea. 25Odată ce Stăpânul casei se va ridica și va încuia ușa, voi, stând afară, veți începe să bateți la ușă și să ziceți: „Doamne, deschide-ne!“. Dar El, răspunzând, vă va zice: „Nu știu de unde sunteți“. 26Atunci veți începe să ziceți: „Noi am mâncat și am băut înaintea Ta, și pe străzile noastre ai dat Tu învățătură!“. 27Dar El, răspunzând, vă va zice: „Vă spun că nu știu de unde sunteți. Plecați de la Mine, voi toți lucrătorii nedreptății!“.
28Va fi plânsul și scrâșnirea dinților când îi veți vedea pe Avraam, pe Isaac, pe Iacov și pe toți profeții în Împărăția lui Dumnezeu, iar pe voi alungați! 29Vor veni din Est și din Vest, din Nord și din Sud și se vor așeza la masă în Împărăția lui Dumnezeu. 30Și iată că sunt unii dintre cei din urmă care vor fi cei dintâi și sunt unii dintre cei dintâi care vor fi cei din urmă.
Plângere asupra Ierusalimului
(Mt. 23:37‑39)
31Chiar în ceasul acela au venit câțiva farisei și I-au zis:
‒ Pleacă și du-Te de aici, căci Irod vrea să Te omoare.
32El le-a răspuns:
‒ Duceți-vă și spuneți-i acelei vulpi: „Iată, alung demoni și înfăptuiesc vindecări azi și mâine, iar a treia zi voi termina. 33Trebuie însă ca azi, mâine și poimâine să-Mi continui drumul, pentru că nu se poate ca un profet să piară afară din Ierusalim“.
34Ierusalime, Ierusalime, care omori profeții și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să-ți adun copiii așa cum își adună cloșca puii sub aripi, dar n-ați vrut! 35Iată, casa vă este lăsată pustie! Vă spun că nicidecum nu Mă veți mai vedea până când va veni vremea când veți zice: „Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!“
Psalmii 118
1Mulțumiți Domnului, căci este bun,
căci în veac ține îndurarea Lui!
2Israel să zică:
„Căci în veac ține îndurarea Lui!“.
3Casa lui Aaron să zică:
„Căci în veac ține îndurarea Lui!“.
4Cei ce se tem de Domnul să zică:
„Căci în veac ține îndurarea Lui!“.
5În mijlocul necazului L-am chemat pe Domnul,
iar Domnul mi-a răspuns, eliberându-mă.
6 Domnul este de partea mea. Nu mă voi teme!
Ce-mi poate face un om?
7 Domnul este de partea mea. El este ajutorul meu.
De aceea voi privi triumfător la cei ce mă urăsc.
8Mai bine să te adăpostești în Domnul,
decât să te încrezi în om.
9Mai bine să te adăpostești în Domnul,
decât să te încrezi în cei nobili.
10Toate națiunile mă înconjurau,
dar le-am îndepărtat în Numele Domnului.
11Mă încercuiau, da, mă înconjurau,
dar le-am îndepărtat în Numele Domnului.
12Mă înconjurau ca niște albine,
dar au fost stinse ca un foc de paie:
le-am îndepărtat în Numele Domnului.
13Eram împins cu putere, ca să cad,
dar Domnul m-a ajutat.
14 Domnul este puterea și cântarea mea;
El a devenit mântuirea mea.
15Strigăt de bucurie și de eliberare
este în corturile celor drepți.
Dreapta Domnului aduce victoria.
16Dreapta Domnului este înălțată;
dreapta Domnului aduce victoria.
17Nu voi muri, ci voi trăi
și voi povesti lucrările Domnului.
18 Domnul m-a disciplinat aspru,
dar nu m-a dat morții.
19Deschideți-mi porțile dreptății,
ca să intru să-I mulțumesc Domnului!
20Aceasta este poarta Domnului;
cei drepți intră pe ea.
21Îți voi mulțumi, căci mi-ai răspuns
și ai devenit ajutorul meu.
22Piatra pe care au respins-o zidarii,
a devenit Piatra din capul unghiului.
23 Domnul a făcut acest lucru;
el este minunat în ochii noștri.
24Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul.
Să ne bucurăm și să ne veselim în ea!
25O, Doamne, Te rugăm, ajută!
O, Doamne, Te rugăm, dă victorie!
26Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!
Vă binecuvântăm din Casa Domnului.
27 Domnul este Dumnezeu
și El ne luminează.
Legați cu funii jertfa de sărbătoare
și aduceți-o până la coarnele altarului.
28Tu ești Dumnezeul meu și Îți voi mulțumi!
Tu ești Dumnezeul meu și Te voi înălța!
29Mulțumiți Domnului, căci este bun,
căci în veac ține îndurarea Lui!
Psalmii 122
O cântare de pelerinaj. A lui David.
1M-am bucurat când mi s-a zis:
„Să mergem la Casa Domnului!“.
2Picioarele ni se opresc
la porțile tale, Ierusalime.
3Ierusalimul este construit ca o cetate
care-și adună poporul în unitate.
4Acolo se suie semințiile,
semințiile Domnului,
ca să aducă mulțumiri Numelui Domnului,
așa cum s-a hotărât pentru Israel.
5Căci acolo sunt așezate tronurile de judecată,
tronurile Casei lui David.
6Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului!
Cei ce te iubesc să prospere!
7Pacea să fie între zidurile tale,
și liniștea – în palatele tale.
8Datorită fraților mei și a prietenilor mei,
îți urez: „Pacea fie în tine!“.
9Datorită Casei Domnului, Dumnezeul nostru,
voi căuta binele tău.
Ieremia 22
Condamnarea regilor davidici nelegiuiți
1Așa vorbește Domnul: „Du-te la palatul regelui lui Iuda și vestește acolo cuvintele acestea: 2«Ascultă Cuvântul Domnului, rege al lui Iuda, care stai pe tronul lui David, tu, slujitorii tăi și poporul care intră pe aceste porți. 3Așa vorbește Domnul: ‘Faceți dreptate și judecată! Eliberați-l din mâna asupritorului pe cel ce a fost jefuit! Nu nedreptățiți pe străin, pe orfan sau pe văduvă! Nu vărsați sânge nevinovat în locul acesta! 4Căci, dacă veți împlini poruncile acestea, atunci pe porțile acestui palat vor intra regi care stau pe tronul lui David, urcați în care și călare pe cai, atât ei, cât și slujitorii și poporul lor. 5Dar dacă nu veți asculta de poruncile acestea, jur pe Mine Însumi, zice Domnul, că acest palat va ajunge o ruină’»“.
6Căci așa vorbește Domnul cu privire la palatul regelui lui Iuda:
„Deși ești pentru Mine ca Ghiladul,
ca piscul Libanului,
te voi face asemenea unui pustiu,
asemenea unei cetăți fără locuitori!
7Voi pune deoparte împotriva ta niște distrugători,
fiecare cu armele lui.
Ei îți vor tăia cei mai frumoși cedri
și-i vor arunca în foc.
8Multe națiuni vor trece pe lângă cetatea aceasta și se vor întreba unul pe altul: «De ce a făcut Domnul astfel acestei mari cetăți?». 9Și li se va răspunde: «Pentru că a părăsit legământul cu Domnul, Dumnezeul său, s-a închinat altor dumnezei și le-a slujit».
10Nu-l plângeți pe cel mort și nu-l jeliți,
ci plângeți-l mai degrabă pe cel ce merge în captivitate,
care nu se va mai întoarce
și nu-și va mai vedea țara de origine“.
Profeție împotriva lui Iehoahaz
11Căci așa vorbește Domnul despre Șalum, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, care a domnit în locul tatălui său, Iosia, și care a plecat din locul acesta: „Nu se va mai întoarce niciodată, 12ci va muri în locul în care l-au dus în captivitate și nu va mai vedea țara aceasta.
13Vai de cel care-și construiește palatul cu nedreptate
și camerele de sus cu injustiție,
care-și pune semenul să lucreze degeaba,
fără să-i dea plata.
14El își zice: «Îmi voi construi un palat mare,
care să aibă camerele de sus spațioase!».
Și, astfel, el îi face ferestre largi,
îl plachează cu cedru
și îl vopsește în purpuriu.
15Te face să fii rege
faptul că aduni fără încetare cedru?
Oare tatăl tău nu mânca și nu bea și el?
Și totuși el făcea judecată și dreptate,
astfel încât toate îi mergeau bine.
16El a judecat cauza săracului și a celui nevoiaș
și toate îi mergeau bine.
Oare nu tocmai lucrul acesta înseamnă a Mă cunoaște?“,
zice Domnul.
17„Dar tu nu ai ochi și inimă
decât pentru câștigul nedrept,
pentru a vărsa sânge nevinovat,
pentru a asupri și a tâlhări“.
Profeție împotriva lui Iehoiachim
18De aceea, așa vorbește Domnul despre Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:
„Nu-l vor jeli, zicând:
«Vai, fratele meu! Vai, sora mea!».
Nu-l vor jeli, zicând:
«Vai, stăpâne! Vai, Maiestate!»,
19ci va fi înmormântat ca un măgar:
va fi târât afară și aruncat
dincolo de porțile Ierusalimului.
20Du-te în Liban și strigă!
Înalță-ți glasul în Bașan,
strigă de pe Abarim,
căci toți iubiții tăi sunt zdrobiți.
21Ți-am vorbit când îți mergea bine,
dar tu ai zis: «Nu voi asculta!».
Aceasta a fost calea ta încă din tinerețe,
căci nu ai ascultat de glasul Meu!
22Vântul îi va împrăștia pe toți păstorii tăi,
iar iubiții tăi vor merge în captivitate.
Atunci vei fi făcut de rușine și umilit
din cauza întregii tale răutăți.
23Tu, care locuiești în Liban,
care îți ai cuibul între cedri,
o, cum vei mai suspina când te vor ajunge durerile,
dureri ca ale unei femei în chinurile nașterii!“
Profeție împotriva lui Iehoiachin
24„Viu sunt Eu“, zice Domnul, „că chiar dacă tu, Iehoiachin, fiul lui Iehoiachim, regele lui Iuda, ai fi un inel cu sigiliu în mâna Mea cea dreaptă, și de acolo te-aș scoate! 25Te voi da în mâinile celor ce încearcă să-ți ia viața, în mâinile celor de care ți-e frică, în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și în mâinile caldeenilor. 26Te voi arunca pe tine și pe mama care te-a născut, într-o altă țară, unde nu v-ați născut, și acolo veți muri. 27Nu veți mai reveni în țara în care doriți să vă întoarceți“.
28Este acest om, Iehoiachin,
un vas disprețuit și sfărâmat,
pe care nu-l mai dorește nimeni?
De ce sunt aruncați, el și urmașii lui,
într-o țară pe care n-o cunosc?
29 O, țară, țară, țară,
ascultă Cuvântul Domnului!
30Așa vorbește Domnul:
„Înscrieți-l în sul pe omul acesta
ca pe unul lipsit de copii,
un om care nu va prospera
de-a lungul zilelor lui,
căci niciun bărbat dintre urmașii lui nu va mai reuși
să șadă pe tronul lui David
sau să stăpânească în Iuda.“

Comentarii