GENEZA 25 - MATEI 24
GENEZA 25
Moartea lui Avraam
1Avraam a mai luat o nevastă, numită Chetura. 2Ea i-a născut pe Zimran, pe Iocșan, pe Medan, pe Madian, pe Ișbac și Șuah. 3Iocșan a născut pe Seba și pe Dedan. Fiii lui Dedan au fost așurimii, letușimii și leumimii. 4Fiii lui Madian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida și Eldaa. Toți aceștia sunt fiii Cheturei. 5Avraam a dat lui Isaac toate averile sale. 6Dar a dat daruri fiilor țiitoarelor sale și, pe când era încă în viață, i-a îndepărtat de lângă fiul său Isaac înspre răsărit, în Țara Răsăritului. 7Iată zilele anilor vieții lui Avraam: el a trăit o sută șaptezeci și cinci de ani. 8Avraam și-a dat duhul și a murit după o bătrânețe fericită, înaintat în vârstă și sătul de zile, și a fost adăugat la poporul său. 9Isaac și Ismael, fiii săi, l-au îngropat în peștera Macpela, în ogorul lui Efron, fiul lui Țohar, Hetitul, care este față în față cu Mamre. 10Acesta este ogorul pe care-l cumpărase Avraam de la fiii lui Het. Acolo au fost îngropați Avraam și nevastă-sa Sara. 11După moartea lui Avraam, Dumnezeu a binecuvântat pe fiul său Isaac. El locuia lângă fântâna Lahai-Roi.
Urmașii lui Ismael
12Iată spița neamului lui Ismael, fiul lui Avraam, pe care-l născuse lui Avraam egipteanca Agar, roaba Sarei. 13Iată numele fiilor lui Ismael, după numele lor, după neamurile lor: Nebaiot, întâiul născut al lui Ismael, Chedar, Adbeel, Mibsam, 14Mișma, Duma, Masa, 15Hadad, Tema, Ietur, Nafiș și Chedma. 16Aceștia sunt fiii lui Ismael; acestea sunt numele lor, după satele și taberele lor. Ei au fost cei doisprezece voievozi, după neamurile lor. 17Și iată anii vieții lui Ismael: o sută treizeci și șapte de ani. El și-a dat duhul și a murit și a fost adăugat la poporul său. 18Fiii lui au locuit de la Havila până la Șur, care este în fața Egiptului, cum mergi spre Asiria. El s-a așezat în fața tuturor fraților lui.
Esau și Iacov
19Iată spița neamului lui Isaac, fiul lui Avraam.
Avraam a născut pe Isaac.
20Isaac era în vârstă de patruzeci de ani când a luat de nevastă pe Rebeca, fata lui Betuel, Arameul din Padan-Aram, și sora lui Laban, Arameul. 21Isaac s-a rugat Domnului pentru nevastă-sa, căci era stearpă, și Domnul l-a ascultat: nevastă-sa Rebeca a rămas însărcinată. 22Copiii se băteau în pântecele ei, și ea a zis: „Dacă-i așa, pentru ce mai sunt însărcinată?” S-a dus să întrebe pe Domnul.
23Și Domnul i-a zis:
„Două neamuri sunt în pântecele tău,
Și două noroade se vor despărți la ieșirea din pântecele tău.
Unul din noroadele acestea va fi mai tare decât celălalt.
Și cel mai mare va sluji celui mai mic.”
24S-au împlinit zilele când avea să nască și iată că în pântecele ei erau doi gemeni. 25Cel dintâi a ieșit roșu de tot, ca o manta de păr, și de aceea i-au pus numele Esau. 26Apoi a ieșit fratele său, care ținea cu mâna de călcâi pe Esau, și de aceea i-au pus numele Iacov. Isaac era în vârstă de șaizeci de ani când s-au născut ei.
Esau își vinde dreptul de întâi născut
27Băieții aceștia s-au făcut mari. Esau a ajuns un vânător îndemânatic, un om care își petrecea vremea mai mult pe câmp, dar Iacov era un om liniștit, care stătea acasă în corturi. 28Isaac iubea pe Esau, pentru că mânca din vânatul lui; Rebeca însă iubea mai mult pe Iacov. 29Odată, pe când fierbea Iacov o ciorbă, Esau s-a întors de la câmp rupt de oboseală. 30Și Esau a zis lui Iacov: „Dă-mi, te rog, să mănânc din ciorba aceasta roșiatică, fiindcă sunt rupt de oboseală.” Pentru aceea s-a dat lui Esau numele Edom. 31Iacov a zis: „Vinde-mi azi dreptul tău de întâi născut!” 32Esau a răspuns: „Iată-mă, sunt pe moarte; la ce-mi slujește dreptul acesta de întâi născut?” 33Și Iacov a zis: „Jură-mi întâi.” Esau i-a jurat și astfel și-a vândut dreptul de întâi născut lui Iacov. 34Atunci, Iacov a dat lui Esau pâine și ciorbă de linte. El a mâncat și a băut; apoi s-a sculat și a plecat. Astfel și-a nesocotit Esau dreptul de întâi născut.
MATEI 24
Dărâmarea Ierusalimului
1La ieșirea din Templu, pe când mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului. 2Dar Isus le-a zis: „Vedeți voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.” 3El a șezut jos, pe Muntele Măslinilor. Și ucenicii Lui au venit la El, la o parte, și I-au zis: „Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri? Și care va fi semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului acestuia?” 4Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgați de seamă să nu vă înșele cineva. 5Fiindcă vor veni mulți în Numele Meu și vor zice: ‘Eu sunt Hristosul!’ Și vor înșela pe mulți. 6Veți auzi de războaie și vești de războaie: vedeți să nu vă înspăimântați, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar sfârșitul tot nu va fi atunci. 7Un neam se va scula împotriva altui neam, și o împărăție, împotriva altei împărății și, pe alocurea, vor fi cutremure de pământ, foamete și ciumi. 8Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor. 9Atunci vă vor da să fiți chinuiți și vă vor omorî; veți fi urâți de toate neamurile pentru Numele Meu. 10Atunci, mulți vor cădea, se vor vinde unii pe alții și se vor urî unii pe alții. 11Se vor scula mulți proroci mincinoși și vor înșela pe mulți. 12Și, din pricina înmulțirii fărădelegii, dragostea celor mai mulți se va răci. 13Dar cine va răbda până la sfârșit va fi mântuit. 14Evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârșitul.
Pustiirea Ierusalimului și venirea Fiului omului
15 De aceea , când veți vedea urâciunea pustiirii, despre care a vorbit prorocul Daniel , așezată în Locul Sfânt – cine citește să înțeleagă! – 16atunci, cei ce vor fi în Iudeea să fugă la munți; 17cine va fi pe acoperișul casei să nu se coboare să-și ia lucrurile din casă; 18și cine va fi la câmp să nu se întoarcă să-și ia haina. 19Vai de femeile care vor fi însărcinate și de cele ce vor da țâță în zilele acelea! 20Rugați-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat. 21Pentru că atunci va fi un necaz așa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum și nici nu va mai fi. 22Și dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleși, zilele acelea vor fi scurtate. 23Atunci, dacă vă va spune cineva: ‘Iată, Hristosul este aici sau acolo!’, să nu-l credeți. 24Căci se vor scula hristoși mincinoși și proroci mincinoși, vor face semne mari și minuni, până acolo încât să înșele, dacă va fi cu putință, chiar și pe cei aleși. 25Iată că v-am spus mai dinainte. 26Deci, dacă vă vor zice: ‘Iată-L în pustie’, să nu vă duceți acolo! ‘Iată-L în odăițe ascunse’, să nu credeți. 27Căci, cum iese fulgerul de la răsărit și se vede până la apus, așa va fi și venirea Fiului omului. 28Oriunde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii. 29Îndată după acele zile de necaz, soarele se va întuneca, luna nu-și va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer și puterile cerurilor vor fi clătinate. 30Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate semințiile pământului se vor boci și vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere și cu o mare slavă. 31El va trimite pe îngerii Săi cu trâmbița răsunătoare și vor aduna pe aleșii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă. 32De la smochin învățați pilda lui: Când îi frăgezește și înfrunzește mlădița, știți că vara este aproape. 33Tot așa, și voi, când veți vedea toate aceste lucruri, să știți că Fiul omului este aproape, este chiar la uși. 34Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta până se vor întâmpla toate aceste lucruri. 35Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
Îndemn la veghere
36 Despre ziua aceea și despre ceasul acela, nu știe nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. 37Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla și la venirea Fiului omului. 38În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau și beau, se însurau și se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie 39și n-au știut nimic, până când a venit potopul și i-a luat pe toți, tot așa va fi și la venirea Fiului omului. 40Atunci, din doi bărbați care vor fi la câmp, unul va fi luat și altul va fi lăsat. 41Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată și alta va fi lăsată. 42Vegheați dar, pentru că nu știți în ce zi va veni Domnul vostru. 43Să știți că, dacă ar ști stăpânul casei la ce strajă din noapte va veni hoțul, ar veghea și n-ar lăsa să-i spargă casa. 44De aceea, și voi fiți gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți. 45Care este deci robul credincios și înțelept, pe care l-a pus stăpânul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărâtă? 46Ferice de robul acela pe care stăpânul său, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 47Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale. 48Dar, dacă este un rob rău, care zice în inima lui: ‘Stăpânul meu zăbovește să vină’, 49dacă va începe să bată pe tovarășii lui de slujbă și să mănânce și să bea cu bețivii, 50stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și în ceasul pe care nu-l știe, 51îl va tăia în două, și soarta lui va fi soarta fățarnicilor; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Kommentarer