Cântarea Cântărilor 1, Evrei 1

Cântarea Cântărilor 1

1Cântarea Cântărilor, care este a lui Solomon.

Șulamita

2Să mă sărute cu sărutările gurii lui!

Căci iubirea ta este mai plăcută decât vinul.

3Mirosul uleiurilor tale este unul plăcut,

iar numele tău este ca uleiul care se revarsă.

De aceea te iubesc pe tine fecioarele!

4Trage-mă după tine! Să fugim împreună!

Fie ca regele să mă ducă în camerele lui.

Corul

Ne vom veseli și ne vom bucura de tine;

îți vom lăuda iubirea mai mult decât vinul.

Șulamita

Tu meriți să fii iubit.

5Sunt neagră, dar sunt frumoasă, fete ale Ierusalimului,

asemenea corturilor din Chedar,

asemenea draperiilor lui Solomon.

6Nu vă mirați că sunt neagră,

fiindcă m-a ars soarele.

Fiii mamei mele s-au mâniat pe mine

și m-au pus să păzesc viile;

însă via mea nu am păzit-o.

7Spune-mi, iubitul sufletului meu,

unde îți paști turma

și unde te odihnești la amiază?

De ce să fiu ca una care umblă acoperită,

pe la turmele prietenilor tăi?

Corul

8Dacă nu știi, tu, cea mai frumoasă dintre femei,

atunci mergi pe urmele lăsate de turmă

și paște-ți iezii

lângă corturile păstorilor!

Iubitul

9Iubita mea, eu te asemăn cu o iapă

înhămată la unul dintre carele lui Faraon.

10Cât de frumoși îți sunt obrajii, înconjurați de podoabe,

și gâtul tău cu șiraguri de mărgele!

11Îți vom face podoabe de aur,

stropite cu argint.

Șulamita

12În timp ce regele era la masa lui,

nardul meu își revărsa parfumul.

13Iubitul meu îmi este ca un mănunchi de smirnă,

odihnindu-se între sânii mei.

14Iubitul meu este pentru mine ca un buchet de flori de hena,

în viile din En-Ghedi.

Iubitul

15Iată, ești atât de frumoasă, iubita mea!

Iată, ești atât de frumoasă cu ochii tăi de porumbiță!

Șulamita

16Iată, ești atât de frumos, iubitul meu, atât de plăcut!

Patul nostru este verdeața.

17Grinzile casei noastre sunt cedrii,

iar tavanele ei sunt brazii.

Evrei 1

Dumnezeu a vorbit prin Fiul Său

1După ce Dumnezeu le-a vorbit strămoșilor noștri odinioară, în multe rânduri și în multe feluri, prin profeți, 2în zilele acestea de pe urmă El ne-a vorbit prin Fiul, pe Care L-a desemnat moștenitor al tuturor lucrurilor și prin Care a creat și lumea. 3El, Care este oglindirea gloriei Lui și întipărirea Ființei Lui și Care susține toate lucrurile prin Cuvântul puterii Lui, după ce a făcut curățirea de păcate, S-a așezat la dreapta Măreției, în înălțimi, 4ajungând cu mult mai presus decât îngerii, de vreme ce a moștenit un Nume mai important decât al lor.

Fiul, superior îngerilor

5Căci căruia dintre îngeri i-a zis El vreodată:

„Tu ești Fiul Meu!

Astăzi Te-am născut!“?

Și, din nou:

„Eu Îi voi fi Tată,

iar El Îmi va fi Fiu“.

6Și, din nou, când Îl aduce în lume pe întâiul născut, spune:

„Toți îngerii lui Dumnezeu să I se închine!“.

7Iar despre îngeri spune:

„El îi face pe îngerii Săi vânturi

și pe slujitorii Săi – o flacără de foc“.

8Însă despre Fiul zice:

„Tronul Tău, Dumnezeule, este pentru veci de veci,

și toiagul Împărăției Tale este un toiag al dreptății.

9Tu ai iubit dreptatea și ai urât fărădelegea.

De aceea, Dumnezeule,

Dumnezeul Tău Te-a uns cu uleiul bucuriei,

mai presus decât pe confrații Tăi“.

10Și:

„Tu, Doamne, ai întemeiat la început pământul,

iar cerurile sunt lucrările mâinilor Tale.

11Ele vor pieri, dar Tu rămâi,

și toate se vor învechi ca o haină.

12Le vei înfășura ca pe o manta

și vor fi schimbate ca o haină.

Tu însă rămâi Același,

iar anii Tăi nu se vor sfârși“.

13Dar căruia dintre îngeri i-a zis vreodată:

„Șezi la dreapta Mea,

până-i voi pune pe dușmanii Tăi

să fie scăunaș pentru picioarele Tale!“?

14Nu sunt ei toți duhuri slujitoare, trimise să-i slujească pe cei ce urmează să moștenească mântuirea?