Psalmii 31, Plangeri1, 2

Cartea Plângerilor 3

Mângâiere găsită în bunătățile Domnului

1Eu sunt bărbatul care a văzut suferința,

sub nuiaua furiei Lui.

2El m-a condus și m-a făcut să merg

prin întuneric, nu prin lumină!

3Da, El Își întoarce mâna

împotriva mea toată ziua!

4El mi-a îmbătrânit trupul și pielea

și mi-a zdrobit oasele.

5M-a asediat și m-a înconjurat

cu otravă și cu nenorocire.

6M-a făcut să locuiesc în întunecimi,

asemenea celor morți demult.

7M-a înconjurat cu un zid, ca să nu pot scăpa,

și m-a pus în lanțuri grele.

8Chiar și atunci când strig și plâng după ajutor,

El îmi oprește rugăciunea.

9Drumurile mi le-a blocat cu pietre cioplite

și mi-a sucit cărările.

10A fost pentru mine un urs care stă la pândă,

un leu în ascunzișuri.

11M-a abătut de la căile mele, m-a sfâșiat

și m-a lăsat pustiit.

12Și-a încordat arcul

și m-a pus să stau țintă pentru săgeata Lui.

13Mi-a străpuns ființa

cu săgeți din tolba Lui.

14Am ajuns de râs pentru tot poporul meu.

Sunt batjocorit toată ziua în cântările lor.

15M-a săturat cu ierburi amare

și m-a îndestulat cu pelin.

16Mi-a zdrobit dinții cu pietriș

și m-a culcat în cenușă.

17Mi-a luat pacea

și am uitat ce înseamnă binele.

18Am zis: „Mi-a pierit puterea

și speranța pe care o aveam de la Domnul!“.

19Amintește-Ți de suferința și de rătăcirea mea,

de pelin și de fiere.

20Sufletul meu își aduce aminte mereu de ele

și se întristează în mine.

21Dar iată ce-mi vine în minte

și ce mă face să mai sper:

22„Bunătatea Domnului nu s-a sfârșit,

îndurările Lui nu sunt la capăt.

23Ele se înnoiesc în fiecare dimineață.

Mare este credincioșia Ta!“.

24„Domnul este partea mea de moștenire“,

a zis sufletul meu.

„De aceea îmi voi pune speranța în El!“.

25 Domnul este bun

cu cel ce-și pune speranța în El,

cu sufletul care-L caută.

26Bine este să aștepți în tăcere

ajutorul Domnului.

27Este bine ca omul să poarte un jug

în tinerețea lui.

28Să stea singur și să tacă,

fiindcă Domnul l-a pus pe umerii lui;

29să-și umple gura cu țărână –

s-ar putea să mai existe speranță;

30să-și dea obrazul celui ce-l lovește

și să se sature de dispreț!

31Fiindcă Stăpânul nu respinge

pentru totdeauna.

32Ci, când mâhnește pe cineva, va avea milă de el,

potrivit cu bunătatea Lui cea mare.

33Căci El nu necăjește,

nici nu întristează cu plăcere pe fiii oamenilor.

34Când sunt călcați în picioare

toți prizonierii unei țări,

35când se încalcă dreptatea unui om

înaintea feței Celui Preaînalt,

36când un om este nedreptățit în cauza lui,

nu vede, oare, Stăpânul?

37Cine spune ceva care să se împlinească,

dacă Stăpânul nu a poruncit?

38Oare nu din gura Celui Preaînalt vine

și nenorocirea, și bunăstarea?

39 Atunci de ce se plânge omul,

când este pedepsit pentru păcatele lui?

40Să luăm aminte la căile noastre, să le cercetăm

și să ne întoarcem la Domnul.

41Să ne înălțăm inimile și mâinile

spre Dumnezeul din Ceruri și să spunem:

42„Am păcătuit și ne-am răzvrătit,

iar Tu nu ai iertat“.

43Te-ai învăluit cu mânie și ne-ai urmărit;

ai ucis fără milă.

44Te-ai învăluit cu un nor,

ca nicio rugăciune să nu ajungă la Tine.

45Ne-ai transformat în gunoi și în murdărie

în mijlocul popoarelor.

46Toți dușmanii noștri

și-au deschis larg gura împotriva noastră.

47Am avut parte de groază și de groapă,

de prăpăd și de distrugere.

48Șuvoaie de lacrimi se scurg din ochii mei,

căci fiica poporului meu a fost distrusă.

49Ochii îmi varsă lacrimi continuu,

fără oprire,

50până când Domnul din Ceruri

Se va uita în jos și va vedea.

51Mi s-a întristat sufletul când le-am văzut

pe toate fetele cetății mele.

52Cei ce-mi erau dușmani fără motiv

m-au vânat ca pe o pasăre.

53Au încercat să-mi pună capăt vieții într-o groapă

și au aruncat cu pietre în mine.

54Apele s-au revărsat peste capul meu

și mi-am zis: „Sunt pierdut!“.

55Dar am chemat Numele Tău, Doamne,

din groapa celor mai de jos locuri.

56Tu mi-ai auzit glasul: „Nu-Ți astupa urechea

la strigătul meu după ajutor!“.

57În ziua când Te-am chemat, Te-ai apropiat

și mi-ai răspuns: „Nu te teme!“.

58Stăpâne, Tu ai apărat cauza sufletului meu,

mi-ai răscumpărat viața!

59 Doamne, Tu ai văzut asuprirea mea!

Judecă-mi cauza!

60Ai văzut toată dorința lor de răzbunare

și planurile lor împotriva mea.

61 Doamne, Tu ai auzit insultele lor

și toate conspirațiile lor împotriva mea,

62șoaptele celor ce s-au ridicat împotriva mea

și murmurul lor împotriva mea toată ziua.

63Privește! Când se așază și când se ridică,

ei mă batjocoresc în cântările lor!

64Răsplătește-le, Doamne,

după faptele mâinilor lor!

65Pune un văl peste inimile lor

și fie blestemul Tău peste ei!

66Urmărește-i în mânia Ta și nimicește-i

de sub ceruri, Doamne!

Psalmii 32

Un maschil al lui David.

1Fericit este cel

a cărui fărădelege este iertată,

cel al cărui păcat este acoperit!

2Fericit este omul

căruia Domnul nu-i ia în considerare nelegiuirea

și în duhul căruia nu există înșelăciune!

3Când tăceam, mi se uscau oasele

și toată ziua gemeam.

4Căci zi și noapte mâna Ta apăsa asupra mea;

ajunsesem sleit de vlagă, ca în timpul arșiței verii.Selah

5Atunci mi-am mărturisit păcatul

și nu Ți-am ascuns nelegiuirea mea.

Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!“

și, astfel, Tu ai iertat vina păcatului meu.Selah.

6De aceea fiecare credincios să Ți se roage

câtă vreme mai poți fi găsit,

iar când apele vor fi mari,

pe el nu-l vor atinge.

7Tu îmi ești adăpost!

Tu mă vei păzi de necaz,

înconjurându-mă cu strigăte de eliberare!Selah

8„Eu te voi instrui și te voi învăța calea pe care să mergi.

Te voi sfătui, iar ochiul Meu va veghea asupra ta.

9Să nu fii ca un cal sau ca un catâr

fără discernământ,

care numai strunit cu un frâu și cu o zăbală

se apropie de tine!“.

10De multe dureri are parte cel rău,

dar cel ce se încrede în Domnul

este înconjurat cu îndurare.

11Bucurați-vă în Domnul, înveseliți-vă, voi, cei drepți!

Strigați de bucurie, toți cei cu inima dreaptă!