Cântarea Cântărilor 3, Evrei 3

Cântarea Cântărilor 3

1Am tânjit toată noaptea, în patul meu,

după iubitul sufletului meu;

am tânjit după el, dar nu l-am găsit.

2 Însă acum mă voi ridica și voi străbate cetatea,

voi merge pe străzile și în piețele ei;

îl voi căuta pe iubitul sufletului meu.

L-am căutat, dar nu l-am găsit.

3M-au găsit străjerii

care dădeau ocol cetății.

„Nu l-ați văzut pe iubitul sufletului meu?“.

4Abia trecusem de ei

și l-am găsit pe iubitul sufletului meu.

L-am prins și nu l-am mai lăsat

până nu l-am adus în casa mamei mele,

în camera celei ce m-a născut.

5Vă pun să jurați, fete ale Ierusalimului,

pe gazelele sau pe cerboaicele câmpului:

nu stârniți și nu treziți iubirea

până nu-i face ei plăcere…

6Ce se ivește din pustiu,

ca niște coloane de fum,

parfumate cu smirnă și tămâie,

preparate din toate aromele negustorului?

7Iată, este lectica lui Solomon,

cu șaizeci de viteji în jurul ei,

dintre bărbații cei mai viteji ai lui Israel,

8toți înarmați cu săbii

și având experiență în luptă,

fiecare purtându-și sabia la șold,

din cauza groazei din timpul nopții.

9Regele Solomon și-a făcut o lectică

din lemn de Liban.

10Stâlpii i-a făcut din argint,

iar cadrul din aur.

Scaunul a fost făcut din purpură,

iar interiorul a fost împodobit cu piele

de către fetele Ierusalimului.

11Ieșiți, fete ale Sionului,

și priviți-l pe regele Solomon purtând coroana,

coroana primită de la mama sa

în ziua căsătoriei lui,

în ziua bucuriei inimii lui!

Evrei 3

Isus, superior lui Moise

1De aceea, frați sfinți, părtași la chemarea cerească, uitați-vă cu atenție la Isus, Apostolul și Marele Preot al mărturisirii noastre, 2Care a fost credincios Celui Ce L-a desemnat, așa cum și Moise a fost credincios în toată Casa Lui. 3Căci El a fost considerat demn de o glorie mai mare decât a lui Moise, așa cum constructorul unei case are cu mult mai multă onoare decât casa însăși. 4Căci orice casă este construită de cineva, însă Cel Ce le-a construit pe toate este Dumnezeu. 5Moise, într-adevăr, a fost credincios ca slujitor în toată Casa lui Dumnezeu, fiind o mărturie despre lucrurile care urmau să fie spuse, 6dar Cristos a fost credincios ca Fiu peste Casa lui Dumnezeu. Iar Casa Lui suntem noi, dacă într-adevăr ținem cu fermitate până la sfârșit încrederea și speranța cu care ne lăudăm.

Avertizare împotriva necredinței

7De aceea, așa cum spune Duhul Sfânt:

„Astăzi, dacă auziți glasul Lui,

8nu vă împietriți inimile,

ca în ziua răzvrătirii,

ca în ziua încercării în deșert,

9unde strămoșii voștri M-au ispitit,

M-au pus la încercare și Mi-au văzut lucrările timp de patruzeci de ani!

10De aceea M-am mâniat pe generația aceasta

și am zis: «Ei întotdeauna se rătăcesc în inima lor.

N-au cunoscut căile Mele».

11Prin urmare, am jurat în mânia Mea:

«Nu vor intra în odihna Mea!»“.

12Fiți atenți, fraților, ca nu cumva vreunul dintre voi să aibă o inimă rea, necredincioasă, care să-l depărteze de Dumnezeul cel Viu, 13ci îndemnați-vă unul pe altul în fiecare zi, cât timp se zice „astăzi“, astfel încât niciunul dintre voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului. 14Căci am devenit părtași ai lui Cristos dacă într-adevăr ținem cu fermitate până la sfârșit convingerea noastră de la început, 15în timp ce se zice:

„Astăzi, dacă auziți glasul Lui,

nu vă împietriți inimile

ca în ziua răzvrătirii“.

16Căci cine au fost cei ce au auzit și s-au răzvrătit? Nu toți cei ce au ieșit din Egipt prin Moise? 17Și pe cine S-a mâniat El timp de patruzeci de ani? Nu pe cei care au păcătuit și ale căror trupuri moarte au căzut în deșert? 18Cui a jurat El că nu vor intra în odihna Lui, dacă nu celor ce n-au ascultat? 19Vedem, așadar, că ei n-au putut să intre din cauza necredinței lor.