GENEZA 38 - MARCU 8
GENEZA 38
Iuda și Tamar
1În vremea aceea, Iuda a părăsit pe frații săi și a tras la un om din Adulam, numit Hira. 2Acolo, Iuda a văzut pe fata unui canaanit, numit Șua. A luat-o de nevastă și s-a culcat cu ea. 3Ea a rămas însărcinată și a născut un fiu, pe care l-a numit Er. 4A rămas iarăși însărcinată și a mai născut un fiu, căruia i-a pus numele Onan. 5A mai născut iarăși un fiu, căruia i-a pus numele Șela; Iuda era la Czib când a născut ea. 6Iuda a luat întâiului său născut, Er, o nevastă numită Tamar. 7Er, întâiul născut al lui Iuda, era rău înaintea Domnului, și Domnul l-a omorât. 8Atunci, Iuda a zis lui Onan: „Du-te la nevasta fratelui tău, ia-o de nevastă, ca cumnat, și ridică sămânță fratelui tău.” 9Onan, știind că sămânța aceasta n-are să fie a lui, vărsa sămânța pe pământ ori de câte ori se culca cu nevasta fratelui său, ca să nu dea sămânță fratelui său. 10Ce făcea el n-a plăcut Domnului, care l-a omorât și pe el. 11Atunci, Iuda a zis nurorii sale Tamar: „Rămâi văduvă în casa tatălui tău până va crește fiul meu Șela.” Zicea așa ca să nu moară și Șela ca frații lui. Tamar s-a dus și a locuit în casa tatălui ei.
Păcătuirea lui Iuda cu Tamar
12Au trecut multe zile și fata lui Șua, nevasta lui Iuda, a murit. După ce au trecut zilele de jale, Iuda s-a suit la Timna, la cei ce-i tundeau oile, el și prietenul său Hira, Adulamitul. 13Au dat de veste Tamarei despre lucrul acesta și i-au zis: „Iată că socru-tău se suie la Timna, ca să-și tundă oile.” 14Atunci, ea și-a lepădat hainele de văduvă, s-a acoperit cu o maramă, s-a îmbrăcat în alte haine și a șezut jos la intrarea în Enaim, pe drumul care duce la Timna, căci vedea că Șela se făcuse mare, și ea nu-i fusese dată de nevastă. 15Iuda a văzut-o și a luat-o drept curvă, pentru că își acoperise fața. 16S-a abătut la ea din drum și a zis: „Lasă-mă să mă culc cu tine!” Căci n-a cunoscut-o că era noră-sa. Ea a zis: „Ce-mi dai ca să te culci cu mine?” 17El a răspuns: „Am să-ți trimit un ied din turma mea.” Ea a zis: „Îmi dai un zălog până îl vei trimite?” 18El a răspuns: „Ce zălog să-ți dau?” Ea a zis: „Inelul tău, lanțul tău și toiagul pe care-l ai în mână.” El i le-a dat. Apoi s-a culcat cu ea și ea a rămas însărcinată de la el. 19Ea s-a sculat și a plecat; și-a scos marama și s-a îmbrăcat iarăși în hainele de văduvă. 20Iuda a trimis iedul prin prietenul său Adulamitul, ca să scoată zălogul din mâinile femeii. Dar acesta n-a găsit-o. 21A întrebat pe oamenii locului și a zis: „Unde este curva aceea care stătea aici, la Enaim, pe drum?” Ei au răspuns: „N-a fost nicio curvă aici.” 22Adulamitul s-a întors la Iuda și i-a spus: „N-am găsit-o și chiar oamenii de acolo au zis: ‘N-a fost nicio curvă aici.’” 23Iuda a zis: „Țină ce a luat, numai să nu ne facem de râs. Iată, am trimis iedul acesta, și n-ai găsit-o.” 24Cam după trei luni, au venit și au spus lui Iuda: „Tamar, noră-ta, a curvit și a rămas chiar însărcinată în urma curvirii ei.” Și Iuda a zis: „Scoateți-o afară ca să fie arsă.” 25După ce au scos-o afară, ea a trimis să spună socrului său: „De la omul acela ale cui sunt lucrurile acestea am rămas eu însărcinată; vezi, te rog, ale cui sunt inelul acesta, lanțurile acestea și toiagul acesta.” 26Iuda le-a cunoscut și a zis: „Ea este mai puțin vinovată decât mine, fiindcă n-am dat-o de nevastă fiului meu Șela.” Și nu s-a mai împreunat cu ea de atunci. 27Când i-a venit vremea să nască, iată că în pântecele ei erau doi gemeni. 28Și, în timpul nașterii, unul a scos mâna înainte; moașa i-a apucat mâna și a legat-o cu un fir roșu, zicând: „Acesta a ieșit cel dintâi.” 29Dar el a tras mâna înapoi și a ieșit frate-său. Atunci, moașa a zis: „Ce spărtură ai făcut!” De aceea i-a pus numele Pereț (Spărtură). 30În urmă a ieșit fratele lui, care avea firul roșu la mână; de aceea i-au pus numele Zerah (Cârmâziu).
MARCU 8
A doua înmulțire a pâinilor
1În zilele acelea, fiindcă se strânsese din nou mult norod și n-avea ce mânca, Isus a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: 2„Mi-e milă de norodul acesta, căci iată că de trei zile stau lângă Mine și n-au ce mânca. 3Dacă le voi da drumul acasă flămânzi, au să leșine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe.” 4Ucenicii I-au răspuns: „Cum ar putea cineva să sature cu pâine pe oamenii aceștia aici, într-un loc pustiu?” 5„Câte pâini aveți?”, i-a întrebat Isus. „Șapte”, I-au răspuns ei. 6Atunci a poruncit norodului să șadă pe pământ, a luat cele șapte pâini și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, le-a frânt și le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, și ei le-au împărțit norodului. 7Mai aveau și câțiva peștișori, și Isus, după ce i-a binecuvântat, a poruncit să-i împartă și pe aceia. 8Au mâncat și s-au săturat și au ridicat șapte coșnițe pline cu rămășițele de firimituri. 9Erau aproape patru mii de inși. În urmă, Isus le-a dat drumul.
Aluatul fariseilor
10Isus a intrat îndată în corabie cu ucenicii Săi și a venit în părțile Dalmanutei. 11Fariseii au venit deodată și au început o ceartă de vorbe cu Isus. Și, ca să-L pună la încercare, I-au cerut un semn din cer. 12Isus a suspinat adânc în duhul Său și a zis: „Pentru ce cere neamul acesta un semn? Adevărat vă spun că neamului acestuia nu i se va da deloc un semn.” 13Apoi i-a lăsat și a intrat iarăși în corabie, ca să treacă de cealaltă parte. 14Ucenicii uitaseră să ia pâini; cu ei, în corabie, n-aveau decât o pâine. 15Isus le dădea în grijă și le zicea: „Luați seama, să vă păziți bine de aluatul fariseilor și de aluatul lui Irod!” 16Ucenicii se gândeau și ziceau între ei: „Fiindcă n-avem pâini.” 17Isus a înțeles lucrul acesta și le-a zis: „Pentru ce vă gândiți că n-aveți pâini? Tot nu pricepeți și tot nu înțelegeți? Aveți inima împietrită? 18Aveți ochi și nu vedeți? Aveți urechi și nu auziți? Și nu vă aduceți aminte deloc? 19Când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de bărbați, câte coșuri pline cu firimituri ați ridicat?” „Douăsprezece”, I-au răspuns ei. 20„Și când am frânt cele șapte pâini la cei patru mii de bărbați, câte coșnițe pline cu firimituri ați ridicat?” „Șapte”, I-au răspuns ei. 21Și El le-a zis: „Tot nu înțelegeți?”
Vindecarea unui orb la Betsaida
22Au venit la Betsaida; au adus la Isus un orb și L-au rugat să Se atingă de el. 23Isus a luat pe orb de mână și l-a scos din sat, apoi i-a pus scuipat pe ochi, Și-a pus mâinile peste el și l-a întrebat: „Vezi ceva?” 24El s-a uitat și a zis: „Văd niște oameni umblând, dar mi se par ca niște copaci.” 25Isus i-a pus din nou mâinile pe ochi; i-a spus să se uite țintă și, când s-a uitat, a fost tămăduit și a văzut toate lucrurile deslușit. 26Atunci, Isus l-a trimis acasă și i-a zis: „Să nu intri în sat și nici să nu spui cuiva în sat.”
Mărturisirea lui Petru
27Isus a plecat cu ucenicii Săi în satele Cezareii lui Filip. Pe drum le-a pus următoarea întrebare: „Cine zic oamenii că sunt Eu?” 28Ei I-au răspuns: „Ioan Botezătorul; alții: Ilie; alții: Unul din proroci.” 29„Dar voi”, i-a întrebat El, „cine ziceți că sunt Eu?” „Tu ești Hristosul!” I-a răspuns Petru. 30Isus le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta despre El.
Isus vestește patimile și moartea Sa
Isus vestește patimile și moartea Sa31Atunci a început să-i învețe că Fiul omului trebuie să pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoții cei mai de seamă și de cărturari, să fie omorât și după trei zile să învieze. 32Le spunea lucrurile acestea pe față. Petru însă L-a luat deoparte și a început să-L mustre. 33Dar Isus S-a întors și S-a uitat la ucenicii Săi, a mustrat pe Petru și i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Fiindcă tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.” 34Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi și le-a zis: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuși, să-și ia crucea și să Mă urmeze. 35Căci oricine va vrea să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața din pricina Mea și din pricina Evangheliei o va mântui. 36Și ce folosește unui om să câștige toată lumea, dacă își pierde sufletul? 37Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său? 38Pentru că de oricine se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, în acest neam preacurvar și păcătos, Se va rușina și Fiul omului când va veni în slava Tatălui Său împreună cu sfinții îngeri.”