top of page

10 Ianuarie

Matei 1:5-6, Rut 1-4
Matei 1:5-6, Rut 1-4


Matei 1:5-6,


5lui Salmon, i s-a născut Boaz, din Rahab,

lui Boaz, i s-a născut Obed, din Rut,

lui Obed i s-a născut Ișai,

6iar lui Ișai i s-a născut regele David.

Lui David i s-a născut Solomon, din fosta soție a lui Urie


Rut 1

Naomi și Rut

1Pe vremea când judecau judecătorii, a fost o foamete în țară. Atunci, un bărbat din Betleemul lui Iuda a plecat împreună cu soția lui și cu cei doi fii ai săi să locuiască temporar în câmpiile Moabului. 2Bărbatul se numea Elimelek, soția lui se numea Naomi, iar cei doi fii ai săi se numeau Mahlon și Chilion. Ei erau efratiți din Betleemul lui Iuda. Când au ajuns în câmpiile Moabului, s-au stabilit acolo.

3Însă Elimelek, soțul lui Naomi, a murit, și ea a rămas astfel singură cu cei doi fii ai ei. 4Aceștia s-au căsătorit cu moabite; numele uneia era Orpa, iar numele celeilalte era Rut. După ce au locuit acolo aproape zece ani, 5cei doi, adică Mahlon și Chilion, au murit și ei, astfel încât femeia a rămas singură, fără cele două odrasle ale ei și fără soțul său. 6Atunci ea s-a ridicat, împreună cu nurorile ei, ca să se întoarcă acasă din câmpiile Moabului, căci, în timp ce era în regiunea Moabului, auzise că Domnul Își cercetase poporul și îi dăduse hrană. 7Ea a ieșit din locul în care se afla, iar cele două nurori ale ei erau cu ea. Și au plecat la drum ca să se întoarcă în țara lui Iuda.

8Naomi le-a zis totuși celor două nurori ale ei:

‒ Plecați! Întoarceți-vă fiecare la casa mamei sale! Domnul să Se poarte față de voi cu bunătatea cu care și voi v-ați purtat față de cei ce au murit și față de mine! 9Să dea Domnul ca fiecare dintre voi să găsească odihnă în casa viitorului soț!

Apoi le-a sărutat, iar ele și-au ridicat glasul și au plâns.

10Ele i-au zis:

‒ Nu! Vom merge cu tine la poporul tău.

11Dar Naomi a răspuns:

‒ Întoarceți-vă, fetele mele! De ce să veniți cu mine? Mai am eu oare fii în pântecul meu, care să vă fie apoi soți? 12Întoarceți-vă, fetele mele! Plecați! Căci eu sunt prea bătrână să mă mai mărit. Chiar dacă aș zice că mai este speranță pentru mine, chiar dacă m-aș mărita în noaptea aceasta și aș naște fii, 13ați aștepta voi până s-ar face mari? V-ați păstra voi pentru ei, fără să vă măritați? Nu, fetele mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, căci mâna Domnului s-a întins împotriva mea.

14Ele și-au ridicat glasul și au plâns din nou. Orpa a sărutat-o pe soacra sa și a plecat, dar Rut s-a ținut de ea.

15 Naomi a zis:

‒ Iată, cumnata ta s-a întors la poporul ei și la dumnezeii ei. Du-te și tu după cumnata ta.

16Rut a răspuns:

‒ Nu insista să te părăsesc și să plec de la tine. Căci unde mergi tu, voi merge și eu. Unde vei înnopta tu, voi înnopta și eu. Poporul tău va fi și poporul meu, iar Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu. 17Unde vei muri tu, voi muri și eu, și tot acolo voi fi și îngropată. Domnul să Se poarte cu mine cu toată asprimea dacă altceva, în afară de moarte, mă va despărți de tine!

18Văzând-o hotărâtă să meargă cu ea, Naomi a încetat să-i mai vorbească astfel. 19Cele două au călătorit până au ajuns la Betleem. Când au intrat în Betleem, în toată cetatea a fost multă forfotă pe seama lor.

Femeile se întrebau:

‒ Aceasta este Naomi?

20Ea le-a zis:

‒ Nu mă mai numiți Naomi, ci numiți-mă Mara, pentru că Cel Atotputernic m-a amărât mult. 21Când am plecat aveam de toate, dar Domnul m-a adus înapoi cu mâinile goale. De ce să mă mai numiți Naomi, de vreme ce Domnul a mărturisit împotriva mea și Cel Atotputernic a adus necazul asupra mea?

22Așa s-a întors Naomi din câmpiile Moabului împreună cu moabita Rut, nora ei. Ele au sosit în Betleem, tocmai când începea seceratul orzului.


Rut 2

Rut îl întâlnește pe Boaz

1Naomi avea o rudă din partea soțului ei, un bărbat cu renume din clanul lui Elimelek, al cărui nume era Boaz.

2Moabita Rut i-a zis lui Naomi:

‒ Dă-mi voie, te rog, să merg pe câmp și să strâng spice de pe urma aceluia înaintea căruia voi găsi bunăvoință.

Ea i-a răspuns:

‒ Du-te, fata mea.

3Ea s-a dus și, ajungând pe un câmp, a început să culeagă spicele rămase în urma secerătorilor. S-a nimerit ca acel teren să fie tocmai al lui Boaz, din clanul lui Elimelek.

4Chiar atunci Boaz a sosit din Betleem și le-a zis secerătorilor:

‒ Domnul să fie cu voi!

Ei i-au răspuns:

‒ Domnul să te binecuvânteze.

5Apoi l-a întrebat pe slujitorul care supraveghea secerătorii:

‒ A cui este tânăra aceasta?

6Slujitorul care supraveghea secerătorii i-a răspuns:

‒ Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din câmpiile Moabului. 7Ea mi-a zis: „Te rog, dă-mi voie să culeg și să strâng dintre snopi spicele rămase în urma secerătorilor!“. Și de azi dimineață, de când a venit, a stat în picioare până acum și nu s-a odihnit decât pentru puțin timp, în adăpost.

8Boaz i-a zis lui Rut:

‒ Ascultă-mă, fiică! Să nu mergi la cules pe un alt teren și să nu pleci de aici. Ține-te după slujnicele mele. 9Uită-te unde vor secera pe teren și du-te după ele. Voi porunci slujitorilor să nu se atingă de tine. Iar când ți-e sete, poți să mergi la vase și să bei din ceea ce au scos slujitorii.

10Atunci ea s-a aruncat cu fața la pământ, s-a închinat și i-a zis:

‒ Cum de am găsit bunăvoință înaintea ta, ca să mă iei în seamă pe mine, o străină?

11Boaz a răspuns:

‒ Mi s-a spus tot ce-ai făcut pentru soacra ta după moartea soțului tău, cum ai plecat de la tatăl tău, de la mama ta și din țara de origine, ca să vii la un popor pe care nu-l cunoșteai dinainte. 12Domnul să-ți răsplătească fapta și răsplata să-ți fie deplină din partea Domnului, Dumnezeul lui Israel, sub aripile Căruia ai venit să te adăpostești!

13Ea a zis:

‒ Să găsesc bunăvoință înaintea ta și pe mai departe, stăpânul meu, căci tu m-ai consolat și i-ai vorbit slujitoarei tale pe placul inimii ei, deși eu nu sunt nici măcar ca una dintre slujitoarele tale.

14La ora mesei, Boaz i-a zis lui Rut:

‒ Apropie-te, mănâncă din pâine și înmoaie-ți bucata în oțet.

Ea s-a așezat lângă secerători, iar el a servit-o cu boabe prăjite. Ea a mâncat, s-a săturat și i-a mai și rămas.

15Apoi, când ea s-a ridicat să mai culeagă, Boaz le-a poruncit slujitorilor săi astfel:

‒ Lăsați-o să culeagă chiar și dintre snopi, fără s-o umiliți. 16Mai mult, scoateți spice din snopi și aruncați-le pe jos, ca să le poată culege, și n-o certați.

17Rut a cules spice de pe teren până seara, a bătut ce a cules și a strâns aproape o efă de orz. 18A luat ceea ce strânsese și s-a dus în cetate, iar soacra sa a văzut cât culesese. Ea i-a dat lui Naomi și ceea ce-i rămăsese după ce se săturase la masă.

19Atunci soacra ei a întrebat-o:

‒ Unde ai cules astăzi și unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce te-a luat în seamă!

Rut i-a istorisit soacrei sale la cine a lucrat și i-a zis:

‒ Numele bărbatului la care am lucrat astăzi este Boaz.

20Naomi i-a zis nurorii sale:

‒ Binecuvântat să fie el de Domnul, Cel Care nu Și-a părăsit îndurarea față de noi, cei vii, și față de cei ce au murit.

Apoi Naomi i-a zis:

‒ Bărbatul acesta este ruda noastră, dintre cei cu drept de răscumpărare asupra noastră.

21Moabita Rut i-a zis:

‒ El mi-a spus: „Stai aproape de slujitorii mei până vor termina tot ce au de secerat“.

22Naomi i-a răspuns nurorii sale Rut:

‒ Este bine, fata mea, să lucrezi cu slujnicele lui și să nu dea alții peste tine pe un alt teren.

23Astfel, Rut a stat aproape de slujnicele lui Boaz și a cules până când s-a încheiat seceratul orzului și al grâului. Ea locuia împreună cu soacra ei.


Rut 3

Strategia lui Naomi

1 După o vreme Naomi, soacra ei, i-a zis:

‒ Fiica mea, aș vrea să-ți găsesc un loc de odihnă, unde să-ți fie bine. 2Oare Boaz, cu ale cărui slujnice ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată că la noapte își va vântura orzul în arie. 3Tu spală-te, unge-te, pune-ți mantia pe tine și du-te la aria de treierat. Să nu te faci însă cunoscută lui până nu termină de mâncat și de băut. 4Și când urmează să se culce, să afli locul unde se va culca. Apoi să te duci, să-i dezvelești picioarele și să te culci. După aceea îți va spune el ce să faci.

5Ea i-a răspuns:

‒ Voi face tot ce mi-ai spus.

6 Rut s-a dus la aria de treierat și a făcut așa cum o sfătuise soacra ei. 7După ce a mâncat și a băut, Boaz, mulțumit în inima lui, s-a întins să se culce la marginea grămezii de paie. Atunci ea s-a apropiat încet, i-a dezvelit picioarele și s-a culcat acolo. 8Pe la miezul nopții omul s-a speriat. El s-a aplecat și iată că o femeie era culcată la picioarele sale.

9El a întrebat:

‒ Cine ești tu?

Ea i-a răspuns:

‒ Sunt eu, Rut, slujitoarea ta. Întinde-ți marginea mantiei peste slujitoarea ta, căci tu ești cel cu drept de răscumpărare asupra mea.

10El a zis:

‒ Binecuvântată să fii de Domnul, fata mea! Bunătatea pe care ai arătat-o la urmă spune mai mult decât ceea ce ai făcut prima dată, de vreme ce nu ai umblat după cei tineri, fie ei săraci sau bogați. 11De aceea, fata mea, nu te teme. Voi face pentru tine tot ce mi-ai spus, deoarece tot poporul meu în cetate știe că ești o femeie cinstită. 12Este adevărat că eu am drept de răscumpărare, dar există cineva, mai apropiat decât mine, care are și el acest drept. 13Rămâi în noaptea aceasta aici, iar dimineață, dacă el va dori să te răscumpere, bine, să te răscumpere! Dar dacă nu va dori să te răscumpere, viu este Domnul că te voi răscumpăra eu! Deci, culcă-te aici până dimineață.

14Ea a rămas culcată la picioarele lui până spre dimineață, trezindu-se înainte ca oamenii să se poată vedea unii pe alții, deoarece Boaz îi spusese: „Să nu se afle că a intrat o femeie în arie!“.

15Apoi Boaz i-a zis:

‒ Adu mantaua de pe tine și ține-o bine.

Ea a ținut-o, iar Boaz i-a măsurat șase măsuri de orz și le-a pus în ea. Apoi el s-a dus în cetate.

16Când Rut a ajuns la soacra sa, aceasta a întrebat-o:

‒ Cum a fost, fata mea?

Rut i-a istorisit tot ce a făcut omul acela pentru ea.

17Apoi a zis:

‒ Mi-a mai dat și aceste șase măsuri de orz, zicându-mi: „Să nu te întorci cu mâinile goale la soacra ta“.

18 Naomi i-a zis:

‒ Așteaptă, fata mea, până vei vedea ce întorsătură vor lua lucrurile, dar îți spun că omul acesta nu-și va găsi liniștea până nu va lămuri lucrurile chiar astăzi.


Rut 4

Boaz se căsătorește cu Rut

1Boaz s-a dus la poarta cetății și s-a așezat acolo. Tocmai atunci trecea cel ce avea drept de răscumpărare, cel despre care vorbise Boaz.

Boaz i-a zis:

‒ Prietene, întoarce-te și așază-te aici!

Acesta s-a întors și s-a așezat.

2Boaz a adus și zece bărbați dintre bătrânii cetății și a zis:

‒ Așezați-vă aici.

Ei s-au așezat.

3Apoi i-a zis celui cu drept de răscumpărare:

‒ Naomi, care s-a întors din câmpiile Moabului, a scos la vânzare parcela de pământ care era a fratelui nostru, Elimelek. 4M-am gândit să te anunț și să-ți spun: cumpăr-o acum, de față cu locuitorii și de față cu bătrânii poporului meu. Dacă vrei deci s-o răscumperi, răscumpăr-o, dar dacă nu vrei s-o răscumperi, atunci spune-mi, ca să știu, căci nu este nimeni înaintea ta cu drept de răscumpărare, iar după tine urmez eu.

Acesta a răspuns:

‒ O voi răscumpăra eu.

5Boaz a zis:

‒ În ziua în care vei cumpăra parcela de la Naomi, va trebui s-o răscumperi și pe moabita Rut, soția celui ce a murit, ca să păstrezi numele mortului în cadrul moștenirii lui.

6Atunci cel ce avea drept de răscumpărare i-a răspuns:

‒ Nu pot s-o răscumpăr pentru mine, ca nu cumva să-mi ruinez propria moștenire. Răscumpăr-o tu. Poți lua tu dreptul meu de răscumpărare, căci eu nu pot s-o răscumpăr.

7Pe vremuri, în Israel, pentru a confirma orice înțelegere referitoare la răscumpărare și la schimbarea dreptului de răscumpărare, unul își scotea sandala și i-o dădea celuilalt. Aceasta slujea drept mărturie în Israel.

8Deci, cel ce avea drept de răscumpărare i-a zis lui Boaz:

‒ Cumpăr-o tu.

Apoi și-a scos sandala.

9Atunci Boaz le-a zis bătrânilor și întregului popor:

‒ Astăzi sunteți martori că am cumpărat de la Naomi tot ce a aparținut lui Elimelek, lui Chilion și lui Mahlon. 10De asemenea, pe moabita Rut, văduva lui Mahlon, am cumpărat-o de soție, ca să păstrez numele mortului în cadrul moștenirii lui, astfel încât să nu se șteargă numele acestuia dintre frații lui și din cetatea sa. Voi sunteți martori astăzi!

11Tot poporul care era la poartă și bătrânii i-au răspuns:

‒ Suntem martori. S-o facă Domnul pe femeia care intră în casa ta ca pe Rahela și ca pe Lea care, împreună, au ajutat la înmulțirea familiei lui Israel. Să-ți sporească puterea în Efrata și să-ți faci un nume în Betleem! 12Să ajungă familia ta, prin urmașul pe care ți-l va da Domnul din această tânără, ca familia lui Pereț, care i s-a născut lui Iuda din Tamar.

Linia genealogică a lui David

(1 Cron. 2:5‑15; Mt. 1:3‑6; Lc. 3:31‑33)

13Boaz a luat-o pe Rut și ea a devenit soția lui. El a intrat la ea, iar Domnul a dat rod pântecului ei și, astfel, ea a născut un fiu. 14Femeile i-au zis lui Naomi: „Binecuvântat să fie Domnul, Cel Ce nu te-a lăsat astăzi fără un răscumpărător. Fie ca numele lui să ajungă vestit în Israel! 15El îți va fi o înviorare pentru suflet și un sprijin la bătrânețe, căci l-a născut nora ta care te iubește și care prețuiește pentru tine mai mult decât șapte fii“.

16Naomi a luat copilul, l-a pus în poală și i-a fost acestuia ca o doică. 17Vecinele i-au pus numele Obed, zicând: „I s-a născut un fiu lui Naomi“. El a fost tatăl lui Ișai, tatăl lui David.

18Aceștia sunt descendenții lui Pereț:

din Pereț s-a născut Hețron,

19din Hețron s-a născut Ram,

din Ram s-a născut Aminadab,

20din Aminadab s-a născut Nahșon,

din Nahșon s-a născut Salmon,

21din Salmon s-a născut Boaz,

din Boaz s-a născut Obed,

22din Obed s-a născut Ișai,

iar din Ișai s-a născut David.

 
 
 

Comentarii


bottom of page