top of page
Caută

18 Februarie 2024


Exod 1, Luca 4

 


 

Exod 1

POPORUL ISRAEL ÎN EGIPT

Înmulțirea israeliților în Egipt

1Iată numele fiilor lui Israel intrați în Egipt; au intrat cu Iacov fiecare cu familia lui: 2Ruben, Simeon, Levi, Iuda, 3Isahar, Zabulon, Beniamin, 4Dan, Neftali, Gad și Așer. 5Sufletele ieșite din coapsele lui Iacov erau șaptezeci de toate. Iosif era atunci în Egipt. 6Iosif a murit și toți frații lui și toată vârsta aceea de oameni. 7Fiii lui Israel s-au înmulțit, s-au mărit, au crescut și au ajuns foarte puternici. Și s-a umplut țara de ei.

Suferințele israeliților

8Peste Egipt s-a ridicat un nou împărat, care nu cunoscuse pe Iosif. 9El a zis poporului său: „Iată că poporul copiilor lui Israel este mai mare și mai puternic decât noi. 10Veniți să ne arătăm dibaci față de el, ca să nu crească, pentru ca nu cumva, dacă se va întâmpla un război, să se unească și el cu vrăjmașii noștri, să ne bată și să iasă apoi din țară.” 11Și au pus peste ei isprăvnicei, ca să-i asuprească prin munci grele. Astfel a zidit el cetățile Pitom și Ramses, ca să slujească de hambare lui Faraon. 12Dar, cu cât îl asupreau mai mult, cu atât se înmulțea și creștea, și s-au scârbit de copiii lui Israel. 13Atunci, egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspră robie. 14Le-au făcut viața amară prin lucrări grele de lut și cărămizi și prin tot felul de lucrări de pe câmp; în toate muncile acestea pe care-i sileau să le facă erau fără niciun pic de milă. 15Împăratul Egiptului a poruncit moașelor evreilor, numite una Șifra și cealaltă Pua, 16și le-a zis: „Când veți împlini slujba de moașe pe lângă femeile evreilor și le veți vedea pe scaunul de naștere, dacă este băiat, să-l omorâți, iar dacă este fată, s-o lăsați să trăiască.” 17Dar moașele s-au temut de Dumnezeu și n-au făcut ce le poruncise împăratul Egiptului, ci au lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască. 18Împăratul Egiptului a chemat pe moașe și le-a zis: „Pentru ce ați făcut lucrul acesta și ați lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască?” 19Moașele au răspuns lui Faraon: „Pentru că femeile evreilor nu sunt ca egiptencele; ele sunt vânjoase și nasc înainte de venirea moașei.” 20Dumnezeu a făcut bine moașelor și poporul s-a înmulțit și a ajuns foarte mare la număr. 21Pentru că moașele se temuseră de Dumnezeu, Dumnezeu le-a făcut case. 22Atunci, Faraon a dat următoarea poruncă la tot poporul lui: „Să aruncați în râu pe orice băiat care se va naște și să lăsați pe toate fetele să trăiască.”



LUCA 4

Ispitirea lui Isus Hristos

1Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustie, 2unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimic în zilele acelea; și, după ce au trecut acele zile, a flămânzit. 3Diavolul I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește pietrei acesteia să se facă pâine.” 4Isus i-a răspuns: „Este scris: ‘Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.’” 5Diavolul L-a suit pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărățiile pământului, 6și I-a zis: „Ție Îți voi da toată stăpânirea și slava acestor împărății; căci mie îmi este dată și o dau oricui voiesc. 7Dacă, dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.” 8Drept răspuns, Isus i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Este scris: ‘Să te închini Domnului Dumnezeului tău și numai Lui să-I slujești.’” 9Diavolul L-a dus apoi în Ierusalim, L-a așezat pe streașina acoperișului Templului și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici; 10căci este scris: ‘El va porunci îngerilor Lui să Te păzească’; 11și ‘ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.’” 12Isus i-a răspuns: „S-a spus: ‘Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău.’” 13După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme.

Isus în Galileea

14Isus, plin de puterea Duhului, S-a întors în Galileea și I s-a dus vestea în tot ținutul dimprejur. 15El învăța pe oameni în sinagogile lor și era slăvit de toți.

Isus propovăduiește la Nazaret

16A venit în Nazaret, unde fusese crescut, și, după obiceiul Său, în ziua Sabatului a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească 17și I s-a dat cartea prorocului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris: 18„Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia, M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea și orbilor, căpătarea vederii, să dau drumul celor apăsați 19și să vestesc anul de îndurare al Domnului.” 20În urmă, a închis cartea, a dat-o înapoi îngrijitorului și a șezut jos. Toți cei ce se aflau în sinagogă aveau privirile pironite spre El. 21Atunci, a început să le spună: „Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură, pe care le-ați auzit.” 22Și toți Îl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura Lui și ziceau: „Oare nu este acesta feciorul lui Iosif?” 23Isus le-a zis: „Fără îndoială, Îmi veți spune zicala aceea: ‘Doctore, vindecă-te pe tine însuți’ și Îmi veți zice: ‘Fă și aici, în patria Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum.’ 24Dar”, a adăugat El, „adevărat vă spun că niciun proroc nu este primit bine în patria lui. 25Ba încă, adevărat vă spun că, pe vremea lui Ilie, când a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ani și șase luni și când a venit o foamete mare peste toată țara, erau multe văduve în Israel, 26și totuși Ilie n-a fost trimis la niciuna din ele, afară de o văduvă din Sarepta Sidonului. 27Și mulți leproși erau în Israel pe vremea prorocului Elisei, și totuși niciunul din ei n-a fost curățit, afară de Naaman, Sirianul.” 28Toți cei din sinagogă, când au auzit aceste lucruri, s-au umplut de mânie. 29Și s-au sculat, L-au scos din cetate și L-au dus până în sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce în prăpastie. 30Dar Isus a trecut prin mijlocul lor și a plecat de acolo.

Vindecarea unui îndrăcit în Capernaum

31S-a coborât în Capernaum, cetate din Galileea, și acolo învăța pe oameni în ziua Sabatului. 32Ei erau uimiți de învățătura Lui, pentru că vorbea cu putere. 33În sinagogă se afla un om care avea un duh de drac necurat și care a strigat cu glas tare: 34„Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne prăpădești? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu.” 35Isus l-a certat și i-a zis: „Taci și ieși afară din omul acesta!” Și dracul, după ce l-a trântit jos, în mijlocul adunării, a ieșit afară din el, fără să-i facă vreun rău. 36Toți au fost cuprinși de spaimă și ziceau unii către alții: „Ce înseamnă lucrul acesta? El poruncește cu stăpânire și cu putere duhurilor necurate, și ele ies afară!” 37Și I s-a dus vestea în toate împrejurimile.

Vindecarea soacrei lui Simon

38După ce a ieșit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era prinsă de friguri mari și L-au rugat pentru ea. 39El S-a plecat spre ea, a certat frigurile și au lăsat-o frigurile. Ea s-a sculat îndată și a început să le slujească.

Vindecarea mai multor bolnavi

40La asfințitul soarelui, toți cei ce aveau bolnavi atinși de felurite boli îi aduceau la El. El Își punea mâinile peste fiecare din ei și-i vindeca. 41Din mulți ieșeau și draci, care strigau și ziceau: „Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.” Dar El îi mustra și nu-i lăsa să vorbească, pentru că știau că El este Hristosul. 42Când s-a crăpat de ziuă, Isus a ieșit și S-a dus într-un loc pustiu. Noroadele au început să-L caute în toate părțile și au ajuns până la El: voiau să-L oprească să nu plece de la ei. 43Dar El le-a zis: „Trebuie să vestesc Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și în alte cetăți, fiindcă pentru aceasta am fost trimis.” 44Și propovăduia în sinagogile Galileii.

0 comentarii

Comentários


bottom of page