18 Martie

Exod 30, Ioan 9

EXODUL 30

Altarul tămâierii

1Să faci apoi un altar pentru arderea tămâii, și anume să-l faci din lemn de salcâm. 2Lungimea lui să fie de un cot, iar lățimea, tot de un cot; să fie în patru colțuri, și înălțimea lui să fie de doi coți. Coarnele altarului să fie dintr-o bucată cu el. 3Să-i poleiești cu aur curat atât partea de sus, cât și pereții lui de jur împrejur și coarnele și să-i faci o cunună de aur de jur împrejur. 4Dedesubtul cununii, să-i faci două verigi de aur, de amândouă laturile, în cele două unghiuri, pentru punerea drugilor care vor sluji la ducerea lui. 5Drugii să-i faci din lemn de salcâm și să-i poleiești cu aur. 6Să așezi altarul în fața perdelei dinăuntru, care este înaintea chivotului mărturiei, în fața capacului ispășirii, care este deasupra mărturiei și unde Mă voi întâlni cu tine. 7Aaron va arde pe el tămâie mirositoare; va arde tămâie în fiecare dimineață, când va pregăti candelele; 8va arde și seara când va așeza candelele. Astfel se va arde necurmat din partea voastră tămâie înaintea Domnului din neam în neam. 9Să nu aduceți pe altar altfel de tămâie, nici ardere-de-tot, nici jertfă de mâncare și să nu turnați pe el nicio jertfă de băutură. 10Numai o dată pe fiecare an, Aaron va face ispășire pe coarnele altarului. Ispășirea aceasta o va face o dată pe an cu sângele dobitocului adus ca jertfă pentru ispășirea păcatului, printre urmașii voștri. Acesta va fi un lucru preasfânt înaintea Domnului.”

Darurile pentru locaș

11Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 12„Când vei socoti pe copiii lui Israel și le vei face numărătoarea, fiecare din ei să dea Domnului un dar în bani pentru răscumpărarea sufletului lui, ca să nu fie loviți de nicio urgie, cu prilejul acestei numărători. 13Iată ce vor da toți cei ce vor fi cuprinși în numărătoarea aceasta: o jumătate de siclu, după siclul Sfântului Locaș, care este de douăzeci de ghere; o jumătate de siclu va fi darul ridicat pentru Domnul. 14Orice om cuprins în numărătoare, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, va plăti darul ridicat pentru Domnul. 15Bogatul să nu plătească mai mult și săracul să nu plătească mai puțin de o jumătate de siclu ca dar ridicat pentru Domnul, pentru răscumpărarea sufletelor. 16Să ridici de la copiii lui Israel argintul pentru răscumpărare și să-l întrebuințezi pentru slujba cortului întâlnirii; aceasta va fi pentru copiii lui Israel o aducere aminte înaintea Domnului pentru răscumpărarea sufletelor lor.”

Ligheanul de aramă

17Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 18„Să faci un lighean de aramă, cu piciorul lui de aramă, pentru spălat; să-l așezi între cortul întâlnirii și altar și să torni apă în el, 19ca să-și spele în el Aaron și fiii lui mâinile și picioarele. 20Când vor intra în cortul întâlnirii, se vor spăla cu apa aceasta, ca să nu moară, și se vor spăla și când se vor apropia de altar, ca să facă slujba și ca să aducă Domnului jertfe arse de foc. 21Își vor spăla mâinile și picioarele ca să nu moară. Aceasta va fi o lege necurmată pentru Aaron, pentru fiii lui și pentru urmașii lor.”

Untdelemnul sfânt și tămâia

22Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 23„Ia din cele mai bune mirodenii, cinci sute de sicli de smirnă foarte curată, jumătate, adică două sute cincizeci de sicli, de scorțișoară mirositoare, două sute cincizeci de sicli de trestie mirositoare, 24cinci sute de sicli de casia, după siclul Sfântului Locaș, și un hin de untdelemn de măsline. 25Cu ele să faci un untdelemn pentru ungerea sfântă, o amestecătură mirositoare, făcută după meșteșugul făcătorului de mir; acesta va fi untdelemnul pentru ungerea sfântă. 26Cu el să ungi cortul întâlnirii și chivotul mărturiei, 27masa și toate uneltele ei, sfeșnicul și uneltele lui, altarul tămâierii, 28altarul arderilor-de-tot, cu toate uneltele lui, și ligheanul cu piciorul lui. 29Să sfințești aceste lucruri, și ele vor fi preasfinte; oricine se va atinge de ele va fi sfințit. 30Să ungi, de asemenea, pe Aaron și pe fiii lui și să-i sfințești, ca să fie în slujba Mea ca preoți. 31Să vorbești copiilor lui Israel și să le spui: ‘Acesta Îmi va fi untdelemnul pentru ungerea sfântă, printre urmașii voștri. 32Să nu se ungă cu el trupul niciunui om și să nu faceți un alt untdelemn ca el după aceeași întocmire; el este sfânt, și voi să-l priviți ca sfânt. 33Oricine va face un untdelemn ca el sau va unge cu el pe altul va fi nimicit din poporul lui.’” 34Domnul a zis lui Moise: „Ia mirodenii, stacte, onice mirositoare, halvan și tămâie curată în aceeași măsură. 35Cu ele să faci tămâie, o amestecătură mirositoare, alcătuită după meșteșugul făcătorului de mir; să fie sărată, curată și sfântă. 36S-o pisezi mărunt și s-o pui înaintea mărturiei, în cortul întâlnirii, unde Mă voi întâlni cu tine. Acesta va fi pentru voi un lucru preasfânt. 37Tămâie ca aceasta, în aceeași întocmire, să nu vă faceți, ci s-o priviți ca sfântă și păstrată pentru Domnul. 38Oricine va face tămâie ca ea ca s-o miroasă va fi nimicit din poporul lui.”

IOAN 9

Vindecarea unui orb din naștere

1Când trecea, Isus a văzut un orb din naștere. 2Ucenicii Lui L-au întrebat: „Învățătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinții lui, de s-a născut orb?” 3Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici omul acesta, nici părinții lui, ci s-a născut așa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. 4Cât este ziuă, trebuie să lucrez lucrările Celui ce M-a trimis; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. 5Cât sunt în lume, sunt Lumina lumii.” 6După ce a zis aceste vorbe, a scuipat pe pământ și a făcut tină din scuipat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceasta 7și i-a zis: „Du-te de te spală în scăldătoarea Siloamului” (care, tălmăcit, înseamnă: „Trimis”). El s-a dus, s-a spălat și s-a întors văzând bine. 8Vecinii și cei ce-l cunoscuseră mai înainte ca cerșetor ziceau: „Nu este acesta cel ce ședea și cerșea?” 9Unii ziceau: „El este.” Alții ziceau: „Nu, dar seamănă cu el.” Și el însuși zicea: „Eu sunt.” 10Deci i-au zis: „Cum ți s-au deschis ochii?” 11El a răspuns: „Omul acela, căruia I se zice Isus, a făcut tină, mi-a uns ochii și mi-a zis: ‘Du-te la scăldătoarea Siloamului și spală-te.’ M-am dus, m-am spălat și mi-am căpătat vederea.” 12„Unde este Omul acela?”, l-au întrebat ei. El a răspuns: „Nu știu.”

Cercetarea orbului de farisei

13Au adus la farisei pe cel ce fusese orb mai înainte. 14Și era o zi de Sabat când făcuse Isus tină și-i deschisese ochii. 15Din nou, fariseii l-au întrebat și ei cum și-a căpătat vederea. Și el le-a zis: „Mi-a pus tină pe ochi, m-am spălat și văd.” 16Atunci, unii din farisei au început să zică: „Omul acesta nu vine de la Dumnezeu, pentru că nu ține Sabatul.” Alții ziceau: „Cum poate un om păcătos să facă asemenea semne?” Și era dezbinare între ei. 17Iarăși au întrebat pe orb: „Tu ce zici despre El în privința faptului că ți-a deschis ochii?” „Este un proroc”, le-a răspuns el. 18Iudeii n-au crezut că fusese orb și că își căpătase vederea până n-au chemat pe părinții lui. 19Și când i-au venit părinții, i-au întrebat: „Acesta este fiul vostru, care spuneți că s-a născut orb? Cum dar vede acum?” 20Drept răspuns, părinții lui au zis: „Știm că acesta este fiul nostru și că s-a născut orb. 21Dar cum vede acum sau cine i-a deschis ochii, nu știm. Întrebați-l pe el; este în vârstă, el singur poate vorbi despre ce-l privește.” 22Părinții lui au zis aceste lucruri, pentru că se temeau de iudei, căci iudeii hotărâseră acum ca, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, să fie dat afară din sinagogă. 23De aceea au zis părinții lui: „Este în vârstă, întrebați-l pe el.” 24Fariseii au chemat a doua oară pe omul care fusese orb și i-au zis: „Dă slavă lui Dumnezeu: noi știm că omul acesta este un păcătos.” 25El a răspuns: „Dacă este un păcătos, nu știu; eu una știu: că eram orb, și acum văd.” 26Iarăși l-au întrebat: „Ce ți-a făcut? Cum ți-a deschis ochii?” 27„Acum v-am spus”, le-a răspuns el, „și n-ați ascultat. Pentru ce voiți să mai auziți încă o dată? Doar n-ați vrea să vă faceți și voi ucenicii Lui!” 28Ei l-au ocărât și i-au zis: „Tu ești ucenicul Lui, noi suntem ucenicii lui Moise. 29Știm că Dumnezeu a vorbit lui Moise, dar acesta nu știm de unde este.” 30„Aici este mirarea”, le-a răspuns omul acela, „că voi nu știți de unde este, și totuși El mi-a deschis ochii. 31Știm că Dumnezeu n-ascultă pe păcătoși, ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu și face voia Lui, pe acela îl ascultă. 32De când este lumea, nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naștere. 33Dacă omul acesta n-ar veni de la Dumnezeu, n-ar putea face nimic.” 34„Tu ești născut cu totul în păcat”, i-au răspuns ei, „și vrei să ne înveți pe noi?” Și l-au dat afară.

Isus întâlnește pe orb în Templu

35Isus a auzit că l-au dat afară și, când l-a găsit, i-a zis: „Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?” 36El a răspuns: „Și cine este, Doamne, ca să cred în El?” 37„L-ai și văzut”, i-a zis Isus, „și Cel care vorbește cu tine, Acela este.” 38„Cred, Doamne”, I-a zis el; și I s-a închinat. 39Apoi, Isus a zis: „Eu am venit în lumea aceasta pentru judecată: ca cei ce nu văd să vadă și cei ce văd să ajungă orbi.” 40Unii din fariseii care erau lângă El, când au auzit aceste vorbe, I-au zis: „Doar n-om fi și noi orbi!” 41„Dacă ați fi orbi”, le-a răspuns Isus, „n-ați avea păcat, dar acum ziceți: ‘Vedem.’ Tocmai de aceea păcatul vostru rămâne.