19 August

1 Samuel 12, Romani 10

1 Samuel 12

Curăția de inimă a lui Samuel

1Samuel a zis întregului Israel: „Iată că v-am ascultat glasul în tot ce mi-ați zis și am pus un împărat peste voi. 2De acum, iată împăratul care va merge înaintea voastră. Cât despre mine, eu sunt bătrân, am albit, așa că fiii mei sunt cu voi; am umblat înaintea voastră din tinerețe până în ziua de azi. 3Iată-mă! Mărturisiți împotriva mea în fața Domnului și în fața unsului Lui: Cui i-am luat boul sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am apăsat și pe cine am năpăstuit? De la cine am luat mită ca să închid ochii asupra lui? Mărturisiți, și vă voi da înapoi.” 4Ei au răspuns: „Nu ne-ai apăsat, nu ne-ai năpăstuit și nici n-ai primit nimic din mâna nimănui.” 5El le-a mai zis: „Domnul este martor împotriva voastră și unsul Lui este martor în ziua aceasta că n-ați găsit nimic în mâinile mele.” Și ei au răspuns: „Sunt martori!”

Samuel nu mai e judecător

6Atunci, Samuel a zis poporului: „Domnul a pus pe Moise și pe Aaron și a scos pe părinții voștri din Egipt. 7Acum, înfățișați-vă ca să vă judec înaintea Domnului pentru toate binefacerile pe care vi le-a făcut Domnul, vouă și părinților voștri. 8După ce a venit Iacov în Egipt, părinții voștri au strigat către Domnul, și Domnul a trimis pe Moise și pe Aaron, care au scos pe părinții voștri din Egipt și i-au adus să locuiască în locul acesta. 9Dar ei au uitat pe Domnul Dumnezeul lor, și El i-a vândut în mâinile lui Sisera, căpetenia oștirii Hațorului, în mâinile filistenilor și în mâinile împăratului Moabului, care au început lupta împotriva lor. 10Au strigat iarăși către Domnul și au zis: ‘Am păcătuit, căci am părăsit pe Domnul și am slujit baalilor și astarteelor; izbăvește-ne acum din mâna vrăjmașilor noștri și-Ți vom sluji.’ 11Și Domnul a trimis pe Ierubaal și pe Barac, și pe Iefta, și pe Samuel și v-a izbăvit din mâna vrăjmașilor voștri care vă înconjurau și ați locuit în liniște. 12Apoi, când ați văzut că Nahaș, împăratul fiilor lui Amon, mergea împotriva voastră, mi-ați zis: ‘Nu, ci un împărat să domnească peste noi.’ Și totuși Domnul Dumnezeul vostru era Împăratul vostru. 13Iată dar împăratul pe care l-ați ales și pe care l-ați cerut; iată că Domnul a pus un împărat peste voi. 14Dacă vă veți teme de Domnul, dacă-I veți sluji, dacă veți asculta de glasul Lui și dacă nu vă veți împotrivi Cuvântului Domnului, vă veți alipi de Domnul Dumnezeul vostru atât voi, cât și împăratul care domnește peste voi. 15Dar, dacă nu veți asculta de glasul Domnului și vă veți împotrivi Cuvântului Domnului, mâna Domnului va fi împotriva voastră, cum a fost împotriva părinților voștri. 16Acum mai așteptați aici, ca să vedeți minunea pe care o va face Domnul sub ochii voștri. 17Nu suntem noi la seceratul grânelor? Voi striga către Domnul și va trimite tunete și ploaie. Să știți atunci și să vedeți cât de rău ați făcut înaintea Domnului când ați cerut un împărat pentru voi.” 18Samuel a strigat către Domnul, și Domnul a trimis chiar în ziua aceea tunete și ploaie. Tot poporul a avut o mare frică de Domnul și de Samuel. 19Și tot poporul a zis lui Samuel: „Roagă-te Domnului Dumnezeului tău pentru robii tăi, ca să nu murim, căci, la toate păcatele noastre, am mai adăugat și pe acela de a cere un împărat pentru noi.” 20Samuel a zis poporului: „Nu vă temeți! Ați făcut tot răul acesta, dar nu vă abateți de la Domnul și slujiți Domnului din toată inima voastră. 21Nu vă abateți de la El, altfel ați merge după lucruri de nimic, care n-aduc nici folos, nici izbăvire, pentru că sunt lucruri de nimic. 22Domnul nu va părăsi pe poporul Lui din pricina Numelui Lui celui mare, căci Domnul a hotărât să facă din voi poporul Lui. 23Departe iarăși de mine să păcătuiesc împotriva Domnului încetând să mă rog pentru voi! Vă voi învăța calea cea bună și cea dreaptă. 24Temeți-vă numai de Domnul și slujiți-I cu credincioșie, din toată inima voastră, căci vedeți ce putere desfășoară El printre voi. 25Dar, dacă veți face răul, veți pieri, voi și împăratul vostru.”

Romani 10

Mântuirea este aproape

1Fraților, dorința inimii mele, și rugăciunea mea către Dumnezeu, pentru israeliți este să fie mântuiți. 2Le mărturisesc că ei au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere, 3pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-și pună înainte o neprihănire a lor înșiși și nu s-au supus astfel neprihănirii pe care o dă Dumnezeu. 4Căci Hristos este sfârșitul Legii, pentru ca oricine crede în El să poată căpăta neprihănirea. 5În adevăr, Moise scrie că omul care împlinește neprihănirea pe care o dă Legea va trăi prin ea. 6Pe când iată cum vorbește neprihănirea pe care o dă credința: „Să nu zici în inima ta: ‘Cine se va sui în cer?’ (să coboare adică pe Hristos din cer) 7sau: ‘Cine se va coborî în adânc?’ (să scoale adică pe Hristos din morți).” 8Ce zice ea deci? „Cuvântul este aproape de tine: în gura ta și în inima ta.” Și cuvântul acesta este cuvântul credinței, pe care-l propovăduim noi. 9Dacă mărturisești deci cu gura ta pe Isus ca Domn și dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți, vei fi mântuit. 10Căci prin credința din inimă se capătă neprihănirea și prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire, 11după cum zice Scriptura: „Oricine crede în El nu va fi dat de rușine.” 12În adevăr, nu este nicio deosebire între iudeu și grec, căci toți au același Domn, care este bogat în îndurare pentru toți cei ce-L cheamă. 13Fiindcă oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.

Lucrul acesta a fost vestit

14Dar cum vor chema pe Acela în care n-au crezut? Și cum vor crede în Acela despre care n-au auzit? Și cum vor auzi despre El fără propovăduitor? 15Și cum vor propovădui, dacă nu sunt trimiși? După cum este scris: „Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc Evanghelia!” 16Dar nu toți au ascultat de Evanghelie. Căci Isaia zice: „Doamne, cine a crezut propovăduirea noastră?” 17Astfel, credința vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos. 18Dar eu întreb: „N-au auzit ei?” Ba da, căci „glasul lor a răsunat prin tot pământul și cuvintele lor au ajuns până la marginile lumii”. 19Dar întreb iarăși: „N-a știut Israel lucrul acesta?” Ba da, căci Moise, cel dintâi, zice: „Vă voi întărâta la pizmă prin ceea ce nu este neam, vă voi ațâța mânia printr-un neam fără pricepere.” 20Și Isaia merge cu îndrăzneala până acolo că zice: „Am fost găsit de cei ce nu Mă căutau; M-am făcut cunoscut celor ce nu întrebau de Mine.” 21Pe când, despre Israel zice: „Toată ziua Mi-am întins mâinile spre un norod răzvrătit și împotrivitor la vorbă.”