2 apr.5 min de citit

2 Aprilie

Levitic 6, Psalm 4-5

LEVITICUL 6

1Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2„Când va păcătui cineva și va săvârși o nelegiuire față de Domnul, tăgăduind aproapelui său un lucru încredințat lui sau dat în păstrarea lui sau luat cu sila, sau va înșela pe aproapele lui, 3tăgăduind că a găsit un lucru pierdut sau făcând un jurământ strâmb cu privire la un lucru oarecare pe care-l face omul și păcătuiește, 4când va păcătui astfel și se va face vinovat, să dea înapoi lucrul luat cu sila sau luat prin înșelăciune, sau încredințat lui, sau lucrul pierdut pe care l-a găsit, 5sau lucrul pentru care a făcut un jurământ strâmb – oricare ar fi – să-l dea înapoi întreg, să mai adauge a cincea parte din prețul lui și să-l dea în mâna stăpânului lui, chiar în ziua când își va aduce jertfa lui pentru vină. 6Iar ca jertfă pentru vină, să aducă Domnului pentru păcatul lui un berbec fără cusur, luat din turmă, după prețuirea ta, și să-l dea preotului. 7Și preotul va face pentru el ispășirea înaintea Domnului, și i se va ierta, oricare ar fi greșeala de care se va fi făcut vinovat.”

Legea arderii-de-tot

8Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 9„Dă următoarea poruncă lui Aaron și fiilor săi și zi:

‘Iată legea arderii-de-tot. Arderea-de-tot să rămână pe vatra altarului toată noaptea, până dimineața, și în felul acesta focul să ardă pe altar. 10Preotul să se îmbrace cu tunica de in, să-și acopere goliciunea cu izmenele, să ia cenușa făcută de focul care va mistui arderea-de-tot de pe altar și s-o verse lângă altar. 11Apoi să se dezbrace de veșmintele lui și să se îmbrace cu altele, ca să scoată cenușa afară din tabără, într-un loc curat. 12Focul să ardă pe altar și să nu se stingă deloc: în fiecare dimineață, preotul să aprindă lemne pe altar, să așeze arderea-de-tot pe ele și să ardă deasupra grăsimea jertfelor de mulțumire. 13Focul să ardă necurmat pe altar și să nu se stingă deloc.

Legea darului de mâncare

14Iată legea darului adus ca jertfă de mâncare. Fiii lui Aaron s-o aducă înaintea Domnului, înaintea altarului. 15Preotul să ia un pumn din floarea făinii și din untdelemn, cu toată tămâia adăugată la darul de mâncare, și s-o ardă pe altar ca aducere aminte de un miros plăcut Domnului. 16Aaron și fiii lui să mănânce ce va mai rămâne din darul de mâncare; s-o mănânce fără aluat, într-un loc sfânt, în curtea cortului întâlnirii. 17Să n-o coacă cu aluat. Aceasta este partea pe care le-am dat-o Eu din darurile Mele de mâncare mistuite de foc. Ea este un lucru preasfânt, ca și jertfa de ispășire și ca și jertfa pentru vină. 18Toată partea bărbătească dintre copiii lui Aaron să mănânce din ea. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri, cu privire la darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului: oricine se va atinge de ele va fi sfințit.’”

Darul de mâncare al preotului

19Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 20„Iată darul pe care îl vor face Domnului Aaron și fiii lui în ziua când vor primi ungerea: a zecea parte dintr-o efă de floarea făinii, ca dar de mâncare veșnic, jumătate dimineața și jumătate seara, 21să fie pregătită în tigaie cu untdelemn și s-o aduci prăjită; s-o aduci coaptă și tăiată în bucăți, ca un dar de mâncare de un miros plăcut Domnului. 22Preotul dintre fiii lui Aaron care va fi uns în locul lui să aducă darul acesta ca jertfă de mâncare. Aceasta este o lege veșnică înaintea Domnului: să fie arsă întreagă. 23Orice dar de mâncare al unui preot să fie ars în întregime: să nu se mănânce.”

Legea jertfei de ispășire

24Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 25„Vorbește lui Aaron și fiilor lui și zi-le:

‘Iată legea jertfei de ispășire. Vita pentru jertfa de ispășire să fie înjunghiată înaintea Domnului în locul unde se înjunghie arderea-de-tot: ea este un lucru preasfânt. 26Preotul care va aduce jertfa de ispășire, acela s-o mănânce, și anume să fie mâncată într-un loc sfânt, în curtea cortului întâlnirii. 27Oricine se va atinge de carnea ei va fi sfințit. Dacă va sări sânge din ea pe vreun veșmânt, locul stropit cu sânge să fie spălat într-un loc sfânt. 28Vasul de pământ în care se va fierbe să se spargă; dacă s-a fiert într-un vas de aramă, vasul să fie frecat și spălat cu apă. 29Toată partea bărbătească dintre preoți să mănânce din ea: ea este un lucru preasfânt. 30Dar să nu se mănânce nicio jertfă de ispășire din al cărei sânge se va aduce în cortul întâlnirii pentru facerea ispășirii în Sfântul Locaș, ci aceea să fie arsă în foc.

PSALMUL 5

Către mai-marele cântăreților.

De cântat cu flautele.

Un psalm al lui David

1Pleacă-Ți urechea la cuvintele mele, Doamne!

Ascultă suspinele mele!

2Ia aminte la strigătele mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu,

căci către Tine mă rog!

3Doamne, auzi-mi glasul dimineața!

Dimineața, eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine și aștept.

4Căci Tu nu ești un Dumnezeu căruia să-I placă răul;

cel rău nu poate locui lângă Tine.

5Nebunii nu pot să stea în preajma ochilor Tăi;

Tu urăști pe cei ce fac fărădelegea

6și pierzi pe cei mincinoși;

Domnul urăște pe oamenii care varsă sânge și înșală.

7Dar eu, prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în casa Ta

și să mă închin cu frică în Templul Tău cel sfânt.

8Doamne, călăuzește-mă pe calea plăcută Ție, din pricina vrăjmașilor mei!

Netezește calea Ta sub pașii mei!

9Căci nu este nimic adevărat în gura lor;

inima le este plină de răutate,

gâtlejul le este un mormânt deschis

și pe limbă au vorbe lingușitoare.

10Lovește-i ca pe niște vinovați, Dumnezeule!

Fă-i să cadă prin înseși sfaturile lor!

Prăbușește-i în mijlocul păcatelor lor fără număr,

căci se răzvrătesc împotriva Ta!

11Atunci, toți cei ce se încred în Tine se vor bucura,

se vor veseli totdeauna, căci Tu îi vei ocroti.

Tu vei fi bucuria

celor ce iubesc Numele Tău.

12Căci Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne,

și-l înconjori cu bunăvoința Ta cum l-ai înconjura cu un scut.