Numeri 10, Psalm 46-47
NUMERI 10
Trâmbițele de argint
1Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2„Fă-ți două trâmbițe de argint; să le faci de argint bătut. Ele să-ți slujească pentru chemarea adunării și pentru pornirea taberelor. 3Când se va suna cu ele, toată adunarea să se strângă la tine, la ușa cortului întâlnirii. 4Când se va suna numai cu o trâmbiță, să se strângă la tine căpeteniile, mai-marii peste miile lui Israel. 5Când veți suna cu vâlvă, să pornească cei ce tăbărăsc la răsărit; 6când veți suna a doua oară cu vâlvă, să pornească cei ce tăbărăsc la miazăzi; pentru plecarea lor, să se sune cu vâlvă. 7Când va fi vorba de strângerea adunării, să sunați, dar să nu sunați cu vâlvă. 8Din trâmbițe să sune fiii lui Aaron, preoții. Aceasta să fie o lege veșnică pentru voi și pentru urmașii voștri. 9Când veți merge la război, în țara voastră, împotriva vrăjmașului care va lupta împotriva voastră, să sunați cu vâlvă din trâmbițe, și Domnul Dumnezeul vostru Își va aduce aminte de voi și veți fi izbăviți de vrăjmașii voștri. 10În zilele voastre de bucurie, la sărbătorile voastre și la lunile noi ale voastre, să sunați din trâmbițe, când vă veți aduce arderile-de-tot și jertfele de mulțumire, și ele vor face ca Dumnezeul vostru să-Și aducă aminte de voi. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.”
Plecarea din Sinai
11În ziua a douăzecea a lunii a doua a anului al doilea, s-a ridicat norul de pe cortul întâlnirii. 12Și copiii lui Israel au pornit din pustia Sinai după taberele lor. Norul s-a oprit în pustia Paran. 13Această cea dintâi plecare au făcut-o după porunca Domnului dată prin Moise. 14Întâi a pornit steagul taberei fiilor lui Iuda, împreună cu oștirile lui. Peste oștirea lui Iuda era mai-mare Nahșon, fiul lui Aminadab; 15peste oștirea seminției fiilor lui Isahar era Netaneel, fiul lui Țuar; 16peste oștirea seminției fiilor lui Zabulon era Eliab, fiul lui Helon. 17Când a fost desfăcut cortul, au pornit întâi fiii lui Gherșon și fiii lui Merari, ducând cortul. 18Apoi a pornit steagul taberei lui Ruben, împreună cu oștirile lui. Peste oștirea lui Ruben era mai-mare Elițur, fiul lui Ședeur; 19peste oștirea seminției fiilor lui Simeon era Șelumiel, fiul lui Țurișadai; 20peste oștirea seminției fiilor lui Gad era Eliasaf, fiul lui Deuel. 21Apoi au pornit chehatiții, ducând Sfântul Locaș; până la venirea lor ceilalți întinseseră cortul. 22Apoi a pornit steagul taberei fiilor lui Efraim, împreună cu oștirile lui. Peste oștirea lui Efraim era mai-mare Elișama, fiul lui Amihud; 23peste oștirea seminției fiilor lui Manase era Gamliel, fiul lui Pedahțur; 24peste oștirea seminției fiilor lui Beniamin era Abidan, fiul lui Ghideoni. 25Apoi a pornit steagul taberei fiilor lui Dan, împreună cu oștirile lui: ei erau coada tuturor taberelor. Peste oștirea lui Dan era mai-mare Ahiezer, fiul lui Amișadai; 26peste oștirea seminției fiilor lui Așer era Paguiel, fiul lui Ocran; 27peste oștirea seminției fiilor lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan. 28Acesta a fost șirul în care au pornit copiii lui Israel, după oștirile lor; așa au plecat.
Moise și socrul său
29Moise a zis lui Hobab, fiul lui Reuel, Madianitul, socrul lui Moise: „Noi plecăm spre locul despre care Domnul a zis: ‘Eu vi-l voi da.’ Vino cu noi, și îți vom face bine, căci Domnul a făgăduit că va face bine lui Israel.” 30Hobab i-a răspuns: „Nu pot să merg, ci mă voi duce în țara mea și în locul meu de naștere.” 31Și Moise a zis: „Nu ne părăsi, te rog, fiindcă tu cunoști locurile unde putem să tăbărâm în pustie, deci tu să ne fii călăuză. 32Și dacă vii cu noi, te vom face să te bucuri de binele pe care ni-l va face Domnul.” 33Ei au plecat de la muntele Domnului și au mers trei zile; chivotul legământului Domnului a pornit înaintea lor și a făcut un drum de trei zile, ca să le caute un loc de odihnă. 34Norul Domnului era deasupra lor în timpul zilei, când porneau din tabără. 35Când pornea chivotul, Moise zicea: „Scoală-Te, Doamne, ca să se împrăștie vrăjmașii Tăi și să fugă dinaintea Feței Tale cei ce Te urăsc!” 36Iar când îl așezau, zicea: „Întoarce-Te, Doamne, la zecile de mii ale miilor lui Israel!”
PSALMUL 46
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al fiilor lui Core.
De cântat pe alamot. O cântare
1Dumnezeu este adăpostul și sprijinul nostru,
un ajutor care nu lipsește niciodată în nevoi.
2De aceea nu ne temem chiar dacă s-ar zgudui pământul
și s-ar clătina munții în inima mărilor,
3chiar dacă ar urla și ar spumega valurile mării
și s-ar ridica până acolo de să se cutremure munții.(Oprire)
4Este un râu ale cărui izvoare înveselesc cetatea lui Dumnezeu,
sfântul locaș al locuințelor Celui Preaînalt.
5Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatină;
Dumnezeu o ajută în revărsatul zorilor.
6Neamurile se frământă, împărățiile se clatină,
dar glasul Lui răsună, și pământul se topește de groază.
7Domnul oștirilor este cu noi,
Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi.(Oprire)
8Veniți și priviți lucrările Domnului,
pustiirile pe care le-a făcut El pe pământ.
9El a pus capăt războaielor până la marginea pământului;
El a sfărâmat arcul și a rupt sulița, a ars cu foc carele de război.
10„Opriți-vă și să știți că Eu sunt Dumnezeu:
Eu stăpânesc peste neamuri,
Eu stăpânesc pe pământ.”
11Domnul oștirilor este cu noi.
Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi.
PSALMUL 47
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm făcut de fiii lui Core
1Bateți din palme, toate popoarele!
Înălțați lui Dumnezeu strigăte de bucurie!
2Căci Domnul, Cel Preaînalt, este înfricoșat:
El este Împărat mare peste tot pământul.
3El ne supune popoarele,
El pune neamurile sub picioarele noastre.
4El ne alege moștenirea,
slava lui Iacov, pe care-l iubește.(Oprire)
5Dumnezeu Se suie în mijlocul strigătelor de biruință,
Domnul înaintează în sunetul trâmbiței.
6Cântați lui Dumnezeu, cântați!
Cântați Împăratului nostru, cântați!
7Căci Dumnezeu este împărat peste tot pământul:
cântați o cântare înțeleaptă!
8Dumnezeu împărățește peste neamuri,
Dumnezeu șade pe scaunul Lui de domnie cel sfânt.
9Domnitorii popoarelor se adună împreună
cu poporul Dumnezeului lui Avraam;
căci ale lui Dumnezeu sunt scuturile pământului:
El este mai înalt și mai presus de orice.