Numeri 1, Psalm 35
NUMERI 1
Numărătoarea israeliților
1Domnul a vorbit lui Moise în pustia Sinai, în cortul întâlnirii, în cea dintâi zi a lunii a doua, în al doilea an după ieșirea lor din țara Egiptului. El a zis: 2„Faceți numărătoarea întregii adunări a copiilor lui Israel, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând pe cap numele tuturor bărbaților 3de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei din Israel care sunt în stare să poarte armele; să le faceți numărătoarea după cetele lor, tu și Aaron. 4Să fie cu voi câte un bărbat de fiecare seminție, căpetenie a casei părinților săi. 5Iată numele bărbaților care vor fi împreună cu voi.
Pentru Ruben: Elițur, fiul lui Ședeur; 6pentru Simeon: Șelumiel, fiul lui Țurișadai; 7pentru Iuda: Nahșon, fiul lui Aminadab; 8pentru Isahar: Netaneel, fiul lui Țuar; 9pentru Zabulon: Eliab, fiul lui Helon; 10pentru fiii lui Iosif – pentru Efraim: Elișama, fiul lui Amihud; pentru Manase: Gamliel, fiul lui Pedahțur; 11pentru Beniamin: Abidan, fiul lui Ghideoni; 12pentru Dan: Ahiezer, fiul lui Amișadai; 13pentru Așer: Paguiel, fiul lui Ocran; 14pentru Gad: Eliasaf, fiul lui Deuel; 15pentru Neftali: Ahira, fiul lui Enan.” 16Aceștia sunt cei ce au fost aleși de adunare, mai-marii semințiilor părinților lor, căpeteniile miilor lui Israel. 17Moise și Aaron au luat pe bărbații aceștia care fuseseră chemați pe nume 18și au strâns toată adunarea în cea dintâi zi a lunii a doua. I-au trecut în cărțile care cuprindeau spița neamului, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând pe cap numele bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus. 19Moise a făcut numărătoarea în pustia Sinai, cum îi poruncise Domnul. 20Au trecut în cărțile neamului pe fiii lui Ruben, întâiul născut al lui Israel, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând pe cap numele tuturor bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei în stare să poarte armele: 21bărbații din seminția lui Ruben ieșiți la numărătoare au fost patruzeci și șase de mii cinci sute. 22Au trecut în cărțile neamului pe fiii lui Simeon, după familiile lor, după casele părinților lor; le-au făcut numărătoarea, numărând pe cap numele tuturor bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, toți cei în stare să poarte armele: 23bărbații din seminția lui Simeon ieșiți la numărătoare au fost cincizeci și nouă de mii trei sute. 24Au trecut în cărțile neamului pe fiii lui Gad, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând numele bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei în stare să poarte armele: 25bărbații din seminția lui Gad ieșiți la numărătoare au fost patruzeci și cinci de mii șase sute cincizeci. 26Au trecut în cărțile neamului pe fiii lui Iuda, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând numele bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei în stare să poarte armele: 27bărbații din seminția lui Iuda ieșiți la numărătoare au fost șaptezeci și patru de mii șase sute. 28Au trecut în cărțile neamului pe fiii lui Isahar, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând numele bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei în stare să poarte armele: 29bărbații din seminția lui Isahar ieșiți la numărătoare au fost cincizeci și patru de mii patru sute. 30Au trecut în cărțile neamului pe fiii lui Zabulon, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând numele bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei în stare să poarte armele: 31bărbații din seminția lui Zabulon ieșiți la numărătoare au fost cincizeci și șapte de mii patru sute. 32Au trecut în cărțile neamului, dintre fiii lui Iosif, pe fiii lui Efraim, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând numele bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei în stare să poarte armele: 33bărbații din seminția lui Efraim ieșiți la numărătoare au fost patruzeci de mii cinci sute. 34Au trecut în cărțile neamului pe fiii lui Manase, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând numele bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei în stare să poarte armele: 35bărbații din seminția lui Manase ieșiți la numărătoare au fost treizeci și două de mii două sute. 36Au trecut în cărțile neamului pe fiii lui Beniamin, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând numele bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei în stare să poarte armele: 37bărbații din seminția lui Beniamin ieșiți la numărătoare au fost treizeci și cinci de mii patru sute. 38Au trecut în cărțile neamului pe fiii lui Dan, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând numele bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei în stare să poarte armele: 39bărbații din seminția lui Dan ieșiți la numărătoare au fost șaizeci și două de mii șapte sute. 40Au trecut în cărțile neamului pe fiii lui Așer, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând numele bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei în stare să poarte armele: 41bărbații din seminția lui Așer ieșiți la numărătoare au fost patruzeci și unu de mii cinci sute. 42Au trecut în cărțile neamului pe fiii lui Neftali, după familiile lor, după casele părinților lor, numărând numele bărbaților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei în stare să poarte armele: 43bărbații din seminția lui Neftali ieșiți la numărătoare au fost cincizeci și trei de mii patru sute. 44Aceștia sunt aceia a căror numărătoare a fost făcută de Moise și Aaron și de cei doisprezece bărbați, mai-mari ai lui Israel; era câte un bărbat pentru fiecare din casele părinților lor. 45Toți aceia dintre copiii lui Israel ieșiți la numărătoare, după casele părinților lor, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, toți aceia din Israel care erau în stare să poarte armele, 46toți cei ieșiți la numărătoare, au fost șase sute trei mii cinci sute cincizeci.
Deosebirea leviților
47Leviții, după seminția părinților lor, n-au intrat în numărătoarea aceasta. 48Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 49„Să nu faci numărătoarea seminției lui Levi și să nu-i numeri capetele în mijlocul celorlalți copii ai lui Israel. 50Dă în grija leviților cortul întâlnirii, toate uneltele lui și tot ce ține de el. Ei vor duce cortul și toate uneltele lui, vor face slujba în el și vor tăbărî în jurul cortului. 51Când va porni cortul, leviții să-l desfacă; și când se va opri cortul, leviții să-l întindă, iar străinul care se va apropia de el să fie pedepsit cu moartea. 52Copiii lui Israel să tăbărască fiecare în tabăra lui, fiecare lângă steagul lui, după cetele lor. 53Dar leviții să tăbărască în jurul cortului întâlnirii, pentru ca să nu izbucnească mânia Mea împotriva adunării copiilor lui Israel, și leviții să aibă paza cortului întâlnirii.” 54Copiii lui Israel au făcut întocmai după toate poruncile pe care le dăduse lui Moise Domnul; așa au făcut.
PSALMUL 35
Un psalm al lui David
1Apără-mă Tu, Doamne, de potrivnicii mei,
luptă Tu cu cei ce se luptă cu mine!
2Ia pavăza și scutul
și scoală-Te să-mi ajuți!
3Învârte sulița și săgeata împotriva prigonitorilor mei!
Zi sufletului meu: „Eu sunt mântuirea ta”!
4Rușinați și înfruntați să fie cei ce vor să-mi ia viața!
Să dea înapoi și să roșească cei ce-mi gândesc pieirea!
5Să fie ca pleava luată de vânt
și să-i gonească îngerul Domnului!
6Drumul să le fie întunecos și alunecos
și să-i urmărească îngerul Domnului!
7Căci mi-au întins lațul lor, fără pricină, pe o groapă,
pe care au săpat-o fără temei, ca să-mi ia viața;
8să-i ajungă prăpădul pe neașteptate,
să fie prinși în lațul pe care l-au întins,
să cadă în el și să piară!
9Și atunci mi se va bucura sufletul în Domnul:
se va veseli de mântuirea Lui.
10Toate oasele mele vor zice: „Doamne, cine poate, ca Tine,
să scape pe cel nenorocit de unul mai tare decât el,
pe cel nenorocit și sărac de cel ce-l jefuiește?”
11Niște martori mincinoși se ridică
și mă întreabă de ceea ce nu știu.
12Îmi întorc rău pentru bine:
mi-au lăsat sufletul pustiu.
13Și eu, când erau ei bolnavi, mă îmbrăcam cu sac,
îmi smeream sufletul cu post
și mă rugam cu capul plecat la sân.
14Umblam plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate;
cu capul plecat, ca de jalea unei mame.
15Dar când mă clatin eu, ei se bucură și se strâng;
se strâng fără știrea mea, ca să mă batjocorească,
și mă sfâșie neîncetat.
16Scrâșnesc din dinți împotriva mea
împreună cu cei nelegiuiți, cu secăturile batjocoritoare.
17Doamne, până când Te vei uita la ei?
Scapă-mi sufletul din cursele lor,
scapă-mi viața din ghearele acestor pui de lei!
18Și eu Te voi lăuda în adunarea cea mare
și Te voi slăvi în mijlocul unui popor mare la număr.
19Să nu se bucure de mine cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmași,
nici să nu-și facă semne cu ochiul cei ce mă urăsc fără temei!
20Căci ei nu vorbesc de pace,
ci urzesc înșelătorii împotriva oamenilor liniștiți din țară.
21Își deschid gura larg împotriva mea
și zic: „Ha! Ha! Ochii noștri își văd acum dorința împlinită!”
22Doamne, Tu vezi: nu tăcea!
Nu Te depărta de mine, Doamne!
23Trezește-Te și scoală-Te să-mi faci dreptate!
Dumnezeule și Doamne, apără-mi pricina!
24Judecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu,
ca să nu se bucure ei de mine!
25Să nu zică în inima lor: „Aha! iată ce doream!”
Să nu zică: „L-am înghițit!”
26Ci să fie rușinați și înfruntați toți cei ce se bucură de nenorocirea mea!
Să se îmbrace cu rușine și ocară cei ce se ridică împotriva mea!
27Să se bucure și să se veselească cei ce găsesc plăcere în nevinovăția mea
și să zică neîncetat: „Mărit să fie Domnul,
care vrea pacea robului Său!”
28Și atunci limba mea va lăuda dreptatea Ta,
în toate zilele va spune lauda Ta.