26 August

1 Samuel 19, 1 Corinteni 1

1 Samuel 19

David este prigonit de Saul

1Saul a vorbit fiului său Ionatan și tuturor slujitorilor lui să omoare pe David. 2Dar Ionatan, fiul lui Saul, care iubea mult pe David, i-a dat de știre și i-a zis: „Tatăl meu, Saul, caută să te omoare. Păzește-te dar mâine dimineață, stai într-un loc tăinuit și ascunde-te. 3Eu voi ieși și voi sta lângă tatăl meu în câmpul în care vei fi; voi vorbi tatălui meu despre tine, voi vedea ce va zice și-ți voi spune.” 4Ionatan a vorbit bine de David tatălui său Saul: „Să nu facă împăratul”, a zis el, „un păcat față de robul său David, căci el n-a făcut niciun păcat față de tine. Dimpotrivă, a lucrat pentru binele tău; 5și-a pus în joc viața, a ucis pe filistean și Domnul a dat o mare izbăvire pentru tot Israelul. Tu ai văzut și te-ai bucurat. Pentru ce să păcătuiești împotriva unui sânge nevinovat și să omori fără pricină pe David?” 6Saul a ascultat glasul lui Ionatan și a jurat zicând: „Viu este Domnul că David nu va muri!” 7Ionatan a chemat pe David și i-a spus toate cuvintele acestea, apoi l-a adus la Saul; și David a fost înaintea lui ca mai înainte.

David, scăpat de Mical

8Războiul urma înainte. David a mers împotriva filistenilor și s-a bătut cu ei, le-a pricinuit o mare înfrângere și au fugit dinaintea lui. 9Atunci, duhul cel rău, trimis de Domnul, a venit peste Saul, care ședea în casă cu sulița în mână. David cânta, 10și Saul a vrut să-l pironească cu sulița de perete. Dar David s-a ferit de el, și Saul a lovit cu sulița în perete. David a fugit și a scăpat noaptea. 11Saul a trimis niște oameni acasă la David ca să-l pândească și să-l omoare dimineața. Dar Mical, nevasta lui David, i-a dat de știre și i-a zis: „Dacă nu fugi în noaptea aceasta, mâine vei fi omorât.” 12Ea l-a coborât pe fereastră și David a plecat și a fugit. Așa a scăpat. 13În urmă, Mical a luat terafimul și l-a pus în pat; i-a pus o piele de capră în jurul capului și l-a învelit cu o haină. 14Când a trimis Saul oamenii să ia pe David, ea a zis: „Este bolnav.” 15Saul i-a trimis înapoi să-l vadă și a zis: „Aduceți-l la mine, în patul lui, ca să-l omor.” 16Oamenii aceia s-au întors și iată că terafimul era în pat și în jurul capului era o piele de capră. 17Saul a zis către Mical: „Pentru ce m-ai înșelat în felul acesta și ai dat drumul vrăjmașului meu și a scăpat?” Mical a răspuns lui Saul: „El mi-a zis: ‘Lasă-mă să plec ori te omor!’”

Fuga lui David la Samuel, la Rama

18Așa a fugit și a scăpat David. El s-a dus la Samuel, la Rama, și i-a istorisit tot ce-i făcuse Saul. Apoi s-a dus cu Samuel și a locuit în Naiot. 19Au spus lucrul acesta lui Saul și au zis: „Iată că David este în Naiot, lângă Rama.” 20Saul a trimis niște oameni să ia pe David. Ei au văzut o adunare de proroci, care proroceau cu Samuel în frunte. Duhul lui Dumnezeu a venit peste trimișii lui Saul și au început și ei să prorocească. 21Au spus lui Saul lucrul acesta; el a trimis alți oameni și au prorocit și ei. A mai trimis alții a treia oară și au prorocit și ei. 22Atunci, Saul s-a dus el însuși la Rama. Ajungând la fântâna cea mare fără apă, care este la Secu, a întrebat: „Unde sunt Samuel și David?” I s-a răspuns: „Sunt în Naiot, lângă Rama.” 23Și s-a îndreptat spre Naiot, lângă Rama. Duhul lui Dumnezeu a venit și peste el și Saul și-a văzut de drum, prorocind până la sosirea lui în Naiot, lângă Rama. 24S-a dezbrăcat de haine și a prorocit și el înaintea lui Samuel și s-a aruncat dezbrăcat la pământ toată ziua aceea și toată noaptea. De aceea se zice: „Oare și Saul este între proroci?”

1 Corinteni 1

Urare

1Pavel, chemat să fie apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, și fratele Sosten, 2către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint, către cei ce au fost sfințiți în Hristos Isus, chemați să fie sfinți, și către toți cei ce cheamă în vreun loc Numele lui Isus Hristos, Domnul lor și al nostru: 3Har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!

Mulțumiri și îndemn la unire

4Mulțumesc Dumnezeului meu totdeauna, cu privire la voi, pentru harul lui Dumnezeu, care v-a fost dat în Isus Hristos. 5Căci în El ați fost îmbogățiți în toate privințele, cu orice vorbire și cu orice cunoștință. 6În felul acesta, mărturia despre Hristos a fost bine întărită în mijlocul vostru; 7așa că nu duceți lipsă de niciun fel de dar în așteptarea arătării Domnului nostru Isus Hristos. 8El vă va întări până la sfârșit, în așa fel ca să fiți fără vină în ziua venirii Domnului nostru Isus Hristos. 9Credincios este Dumnezeu, care v-a chemat la părtășia cu Fiul Său Isus Hristos, Domnul nostru. 10Vă îndemn, fraților, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, să aveți toți același fel de vorbire, să n-aveți dezbinări între voi, ci să fiți uniți în chip desăvârșit într-un gând și o simțire. 11Căci, fraților, am aflat despre voi, de la ai Cloei, că între voi sunt certuri. 12Vreau să spun că fiecare din voi zice: „Eu sunt al lui Pavel!” „Și eu al lui Apolo!” „Și eu al lui Chifa!” „Și eu al lui Hristos!” 13Hristos a fost împărțit? Pavel a fost răstignit pentru voi? Sau în numele lui Pavel ați fost voi botezați? 14Mulțumesc lui Dumnezeu că n-am botezat pe niciunul din voi, afară de Crisp și Gaius, 15pentru ca nimeni să nu poată spune că ați fost botezați în numele meu. 16Da, am mai botezat și casa lui Stefana, încolo, nu știu să mai fi botezat pe altcineva.

Înțelepciunea lumii și înțelepciunea lui Dumnezeu

17De fapt, Hristos m-a trimis nu să botez, ci să propovăduiesc Evanghelia: nu cu înțelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Hristos să fie făcută zadarnică. 18Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării, dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. 19Căci este scris: „Voi prăpădi înțelepciunea celor înțelepți și voi nimici priceperea celor pricepuți.” 20Unde este înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbărețul veacului acestuia? N-a prostit Dumnezeu înțelepciunea lumii acesteia? 21Căci întrucât lumea, cu înțelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în înțelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credincioși prin nebunia propovăduirii crucii. 22Iudeii, într-adevăr, cer minuni, și grecii caută înțelepciune, 23dar noi propovăduim pe Hristos cel răstignit, care pentru iudei este o pricină de poticnire, și pentru neamuri o nebunie, 24dar pentru cei chemați, fie iudei, fie greci, este puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu. 25Căci nebunia lui Dumnezeu este mai înțeleaptă decât oamenii, și slăbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decât oamenii. 26De pildă, fraților, uitați-vă la voi, care ați fost chemați: printre voi nu sunt mulți înțelepți în felul lumii, nici mulți puternici, nici mulți de neam ales. 27Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de rușine pe cele înțelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari. 28Și Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii și lucrurile disprețuite, ba încă lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt, 29pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. 30Și voi, prin El, sunteți în Hristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înțelepciune, neprihănire, sfințire și răscumpărare, 31pentru ca, după cum este scris: „Cine se laudă să se laude în Domnul.”