Numeri 5, Psalm 38
NUMERI 5
Izgonirea celor necurați
1Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2„Poruncește copiilor lui Israel să izgonească din tabără pe orice lepros și pe oricine are o lepădare de sămânță sau este întinat prin atingerea de un mort. 3Fie bărbați, fie femei, să-i scoateți din tabără; să-i scoateți afară, ca să nu spurce tabăra în mijlocul căreia Îmi am Eu locuința.” 4Copiii lui Israel au făcut așa și i-au scos afară din tabără; cum poruncise lui Moise Domnul, așa au făcut copiii lui Israel.
Despăgubirea pentru furt
5Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 6„Spune copiilor lui Israel: ‘Când un bărbat sau o femeie va păcătui împotriva aproapelui său, făcând o călcare de lege față de Domnul, și se va face astfel vinovat, 7să-și mărturisească păcatul și să dea înapoi în întregime prețul lucrului câștigat prin mijloace necinstite, adăugând a cincea parte; să-l dea aceluia față de care s-a făcut vinovat. 8Dacă nu este nimeni care să aibă drept să ia înapoi lucrul câștigat prin mijloace necinstite, lucrul acela să se întoarcă la Domnul, la preot, afară de berbecul adus ca jertfă de ispășire cu care se va face ispășire pentru cel vinovat. 9Orice dar ridicat din lucrurile închinate Domnului de copiii lui Israel să fie al preotului căruia îi sunt aduse. 10Lucrurile închinate Domnului vor fi ale preotului: tot ce i se va da preotului al lui să fie.’”
Apa de gelozie
11Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 12„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: ‘Dacă păcătuiește nevasta cuiva față de bărbatul ei și-i este necredincioasă; 13dacă altul se culcă cu ea și lucrul este ascuns de bărbatul ei; dacă ea s-a pângărit în ascuns, fără să fie vreun martor împotriva ei și fără să fie prinsă asupra faptului; 14și dacă bărbatul este apucat de un duh de gelozie și are bănuieli asupra nevestei lui, care s-a pângărit, sau dacă este cuprins de un duh de gelozie și are bănuieli asupra nevestei lui, care nu s-a pângărit, 15omul acela să-și aducă nevasta la preot și, ca dar de mâncare pentru ea, să aducă a zecea parte dintr-o efă de floare de făină de orz; să nu toarne untdelemn pe ea și să nu pună tămâie pe ea, căci acesta este un dar de mâncare adus pentru gelozie, un dar de descoperire, care descoperă o fărădelege. 16Preotul s-o apropie și s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului. 17Preotul să ia apă sfântă într-un vas de pământ, să ia țărână de pe podeaua cortului și s-o pună în apă. 18Preotul să pună pe femeie să stea în picioare înaintea Domnului, să descopere capul femeii și să-i pună în mâini darul de mâncare adus pentru descoperire, darul de mâncare adus pentru gelozie; preotul să aibă în mână apele amare aducătoare de blestem. 19Preotul să pună pe femeie să jure și să-i zică: «Dacă niciun om nu s-a culcat cu tine și dacă, fiind sub puterea bărbatului tău, nu te-ai abătut de la el ca să te pângărești cu altul, să nu-ți facă niciun rău aceste ape amare aducătoare de blestem! 20Dar dacă, fiind sub puterea bărbatului tău, te-ai abătut de la el și te-ai pângărit și dacă un alt om decât bărbatul tău s-a culcat cu tine», 21și preotul să pună pe femeie să jure cu un jurământ de blestem și să-i zică: «Domnul să te facă să ajungi de blestem și de urgie în mijlocul poporului tău, făcând să ți se usuce coapsa și să ți se umfle pântecele, 22și apele acestea aducătoare de blestem să intre în măruntaiele tale, ca să facă să ți se umfle pântecele și să ți se usuce coapsa!» Și femeia să zică: «Amin! Amin!» 23Preotul să scrie blestemele acestea într-o carte, apoi să le șteargă cu apele cele amare. 24Și să dea femeii să bea apele amare aducătoare de blestem, și apele aducătoare de blestem vor intra în ea și-i vor pricinui amărăciunea. 25Preotul să ia din mâinile femeii darul de mâncare adus pentru gelozie, să legene darul într-o parte și într-alta înaintea Domnului și să-l aducă pe altar. 26Apoi preotul să ia un pumn din darul acesta, ca aducere aminte, și să-l ardă pe altar. După aceea, să dea femeii să bea apele. 27După ce îi va da să bea apele, dacă ea s-a pângărit și a fost necredincioasă bărbatului ei, apele aducătoare de blestem vor intra în ea și-i vor pricinui amărăciunea; pântecele i se va umfla, coapsa i se va usca, și femeia aceasta va fi de blestem în mijlocul poporului ei. 28Dar, dacă femeia nu s-a pângărit și este curată, va rămâne neatinsă și va avea copii. 29Aceasta este legea asupra geloziei, pentru împrejurarea când o femeie care este sub puterea bărbatului ei se abate și se pângărește 30și pentru împrejurarea când un bărbat, apucat de un duh de gelozie, are bănuieli asupra nevestei lui: preotul s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului și să-i facă întocmai după legea aceasta. 31Bărbatul va fi scutit de vină, dar femeia aceea își va lua pedeapsa nelegiuirii ei.’”
PSALMUL 39
Către mai-marele cântăreților: către Iedutun. Un psalm al lui David
1Ziceam: „Voi veghea asupra căilor mele,
ca să nu păcătuiesc cu limba;
îmi voi pune frâu gurii
cât va sta cel rău înaintea mea.”
2Am stat mut, în tăcere;
am tăcut, măcar că eram nenorocit,
și totuși durerea mea nu era mai puțin mare.
3Îmi ardea inima în mine,
un foc lăuntric mă mistuia,
și atunci mi-a venit cuvântul pe limbă și am zis:
4„Doamne, spune-mi care este sfârșitul vieții mele,
care este măsura zilelor mele,
ca să știu cât de trecător sunt!”
5Iată că zilele mele sunt cât un lat de mână
și viața mea este ca o nimica înaintea Ta.
Da, orice om este doar o suflare, oricât de bine s-ar ține.(Oprire)
6Da, omul umblă ca o umbră,
se frământă degeaba,
strânge la comori și nu știe cine le va lua.
7Acum, Doamne, ce mai pot nădăjdui eu?
În Tine îmi este nădejdea.
8Izbăvește-mă de toate fărădelegile mele!
Nu mă face de ocara celui nebun!
9Stau mut, nu deschid gura,
căci Tu lucrezi.
10Abate-Ți loviturile de la mine!
Îmi iese sufletul sub loviturile mâinii Tale.
11Tu pedepsești pe om și-l lovești pentru fărădelegea lui;
îi prăpădești, ca molia, ce are el mai scump.
Da, orice om este doar o suflare.(Oprire)
12Ascultă-mi rugăciunea, Doamne,
și pleacă-Ți urechea la strigătele mele!
Nu tăcea în fața lacrimilor mele!
Căci sunt un străin înaintea Ta,
un pribeag, ca toți părinții mei.
13Abate-Ți privirea de la mine și lasă-mă să răsuflu,
până nu mă duc și să nu mai fiu!
Comments