Geneza 4 - Matei 4
GENEZA 4
Cain și Abel
1Adam s-a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărcinată și a născut pe Cain. Și a zis: „Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!” 2A mai născut și pe fratele său Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar. 3După o bucată de vreme, Cain a adus Domnului o jertfă de mâncare din roadele pământului. 4Abel a adus și el o jertfă de mâncare din oile întâi născute ale turmei lui și din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel și spre jertfa lui, 5dar spre Cain și spre jertfa lui n-a privit cu plăcere. Cain s-a mâniat foarte tare și i s-a posomorât fața. 6Și Domnul a zis lui Cain: „Pentru ce te-ai mâniat și pentru ce ți s-a posomorât fața? 7Nu-i așa? Dacă faci bine, vei fi bine primit, dar, dacă faci rău, păcatul pândește la ușă; dorința lui se ține după tine, dar tu să-l stăpânești.” 8Însă Cain a zis fratelui său Abel: „Haidem să ieșim la câmp.” Dar, pe când erau la câmp, Cain s-a ridicat împotriva fratelui său Abel și l-a omorât.
Pedeapsa lui Cain
9Domnul a zis lui Cain: „Unde este fratele tău Abel?” El a răspuns: „Nu știu. Sunt eu păzitorul fratelui meu?” 10Și Dumnezeu a zis: „Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă din pământ la Mine. 11Acum, blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gura ca să primească din mâna ta sângele fratelui tău! 12Când vei lucra pământul, să nu-ți mai dea bogăția lui. Pribeag și fugar să fii pe pământ.” 13Cain a zis Domnului: „Pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi. 14Iată că Tu mă izgonești azi de pe fața pământului; eu va trebui să mă ascund de Fața Ta și să fiu pribeag și fugar pe pământ, și oricine mă va găsi mă va omorî.” 15Domnul i-a zis: „Nicidecum, ci, dacă va omorî cineva pe Cain, Cain să fie răzbunat de șapte ori.” Și Domnul a hotărât un semn pentru Cain, ca oricine îl va găsi să nu-l omoare. 16Apoi, Cain a ieșit din Fața Domnului și a locuit în țara Nod, la răsărit de Eden.
Cain și urmașii lui
17Cain s-a împreunat cu nevastă-sa; ea a rămas însărcinată și a născut pe Enoh. El a început apoi să zidească o cetate și a pus acestei cetăți numele fiului său Enoh. 18Enoh a fost tatăl lui Irad; Irad a fost tatăl lui Mehuiael; Mehuiael a fost tatăl lui Metușael și Metușael a fost tatăl lui Lameh. 19Lameh și-a luat două neveste: numele uneia era Ada și numele celeilalte era Țila. 20Ada a născut pe Iabal: el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi și păzesc vitele. 21Numele fratelui său era Iubal: el a fost tatăl tuturor celor ce cântă cu alăuta și cu cavalul. 22Țila, de partea ei, a născut și ea pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor de aramă și de fier. Sora lui Tubal-Cain era Naama.
23Lameh a zis nevestelor sale:
„Ada și Țila, ascultați glasul meu!
Nevestele lui Lameh, ascultați cuvântul meu!
Am omorât un om pentru rana mea
Și un tânăr pentru vânătăile mele.
24Cain va fi răzbunat de șapte ori,
Iar Lameh, de șaptezeci de ori câte șapte.”
Nașterea lui Set
25Adam s-a împreunat iarăși cu nevastă-sa; ea a născut un fiu și i-a pus numele Set; „căci”, a zis ea, „Dumnezeu mi-a dat o altă sămânță în locul lui Abel, pe care l-a ucis Cain”. 26Lui Set i s-a născut și lui un fiu și i-a pus numele Enos. Atunci au început oamenii să cheme Numele Domnului.
MATEI 4
Ispitirea lui Isus Hristos
1Atunci, Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. 2Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți; la urmă a flămânzit. 3Ispititorul s-a apropiat de El și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pâini.” 4Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: ‘Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.’” 5Atunci, diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streașina Templului 6și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris: ‘El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; și ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.’” 7„De asemenea, este scris”, a zis Isus: „Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău.” 8Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărățiile lumii și strălucirea lor și I-a zis: 9„Toate aceste lucruri Ți le voi da Ție, dacă Te vei arunca cu fața la pământ și Te vei închina mie.” 10„Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: ‘Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești.’”11Atunci, diavolul L-a lăsat. Și deodată au venit la Isus niște îngeri și au început să-I slujească.
Isus la Capernaum
12Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea. 13A părăsit Nazaretul și a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ținutul lui Zabulon și Neftali,
14ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:
15„Țara lui Zabulon și țara lui Neftali,
înspre mare, dincolo de Iordan,
Galileea neamurilor,
16Norodul acesta, care zăcea în întuneric,
a văzut o mare lumină;
și peste cei ce zăceau în ținutul și în umbra morții,
a răsărit lumina.”
17De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască și să zică: „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape.”
Isus cheamă patru ucenici
18Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi frați: pe Simon, zis Petru, și pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19El le-a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni.” 20Îndată, ei au lăsat mrejele și au mers după El. 21De acolo a mers mai departe și a văzut pe alți doi frați: pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, și își cârpeau mrejele. El i-a chemat. 22Și îndată, ei au lăsat corabia și pe tatăl lor și au mers după El.
Isus învață pe popor și tămăduiește pe bolnavi
23Isus străbătea toată Galileea, învățând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției și tămăduind orice boală și orice neputință care erau în norod. 24I s-a dus vestea în toată Siria; și aduceau la El pe toți cei ce sufereau de felurite boli și chinuri: pe cei îndrăciți, pe cei lunatici și pe cei slăbănogi, și El îi vindeca. 25După El au mers multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.